Lica Gheorghiu (1928 - 1987)
Erupția.
Lupeni 29.
Soldați fără uniformă.
Interviu (re)publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1963.
Pe copertă, alături de Colea Răutu, în Lupeni 29.
***Mai multe despre Lica puteți afla și de aici: Wikipedia
marți, 11 ianuarie 2022
Eminescu, Măria Ta
Iași
ediția a X-a, 15 ianuarie 2022
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 172 de
ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, Casa de Cultură Mihai Ursachi a
Municipiului Iași organizează sâmbătă, 15 ianuarie 2022, a X-a ediție a evenimentului Eminescu, Măria Ta.
Începând cu ora 12:00, oficialități din administrația
publică locală, instituții de învățământ și asociații culturale vor depune
jerbe la bustul poetului din Parcul Copou.
De la ora 13:30 va avea loc în Sala Diotima un spectacol
de poezie și muzică suținut de actrițele Laura Bilic, Diana Chirilă, Haruna
Condurache și Catinca Tudose Hariton și de cvartetul Fagotissimo (George
Hariton, Mihai Timofti, Mihai Badiu, Mihai Gavril).
Moderatorul evenimentului este poetul și publicistul Adi Cristi.
Dor de Eminescu
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
București
15 ianuarie 2022
În această zi, la Muzeul Satului, vă veți putea întâlni cu
artiștii Sabrina Diacov și Tudor Niculescu Mizil, cu actorul Nae Alexandru,
care va recita din lirica eminesciană și cu membrii Corului Solemnis,
coordonați de dirijoarea Victoria Cioacă. Evenimentul va fi prezentat de doamna
dr. Aurelia Cosma, cercetător etnolog.
Cei mici vor putea participa la un atelier de colaj cu elemente din poeziile lui Eminescu, intitulat sugestiv, Sara pe deal - Colaj.
România educa-tă
Lansare de carte
Costel Pătrășcan
Muzeul Național al Literaturii Române, București
15 ianuarie 2022
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la
evenimentul de lansare a cărții Semne bune anul are... România educa-tă ce
poartă semnătura caricaturistului Costel Pătrășcan, sâmbătă, 15 ianuarie 2022,
de la ora 19/00, în Sala Perpessicius, Strada Nicolae Crețulescu 8.
Umorul acid, dar totodată fin, și cu țintă precisă al
desenelor, îl recomandă pe Costel Pătrășcan ca unul dintre cei mai talentați
caricaturiști ai momentului. Se adresează tuturor categoriilor sociale,
surprinzând cele mai diverse teme, de la politică, economie sau știință, până
la aspecte care țin de cele mai intime momente din viața românului.
Intrarea la sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8 este liberă, iar accesul se face pe baza unei rezervări la programe@mnlr.ro sau printr-un mesaj pe WhatsApp la 0736.598.451 (Gabriela Toma). Participanții trebuie să prezinte la intrare dovada certificatului verde.
Pe simezele ieșene - Puerita Ludos
Arta plastică contemporană românească
Oana-Daniela Drăgoi
Galeria Labirint, Iași
10 - 24 ianuarie 2022
Nicolae Iorga - 150 de ani de la naștere
Muzeul Național de Istorie a României
București
decembrie 2021 - mai 2022
Expoziția Nicolae Iorga - 150 de ani de la naștere va fi vernisată joi, 13 ianuarie 2022, punând în valoare Colecția Iorga - Pippidi, sute de piese de patrimoniu inedite donate de către prof. univ. dr. Andrei Pippidi, Muzeului Național de Istorie a României, dar și piese unice aflate în patrimoniul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, Universitatii din București, Arhivelor Nationale ale României și Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe
Exponatul lunii ianuarie
Muzeul Național al Banatului
Timișoara
ianuarie 2022
𝐓𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥,
utilizat atât ca unealtă cât și ca armă, reprezintă una din cele mai vechi
invenții ale omului. Acestea au fost confecționate inițial din piatră, evoluând
treptat spre modele din cupru, bronz și fier.
Obiectul prezentat cu acest prilej reprezintă un topor din
fier, încadrat în categoria așa-ziselor „topoare cu aripioare”
(ger:Armchenbeile, eng: Winged axes), datate în prima epocă a fierului (secolul
al VII-lea a.Chr.). Piesa a fost descoperită în anul 2013 în timpul
cercetărilor arheologice preventive de la Cornești-Iarcuri (com. Orțișoara,
jud. Timiș). Cu acest prilej a fost cercetat un tronson consistent din valul al
patrulea al fortificației datate la sfârșitul epocii bronzului. Toporul a fost
descoperit în nivelurile superioare ale umpluturii șanțului acestui inel de
fortificare, sugerând astfel și umplerea lentă a acestei structuri, după
abandonul ei.
Din punct de vedere al funcționalității, astfel de piese au
suscitat numeroase discuții în literatura de specialitate, fiind considerate fie
unelte, fie arme.
Având o lungime aproximativă de 19 cm și o lățime maximă, în
zona lamei, de aproape 4 cm acesta este îndoit pe axa longitudinală având o
formă semilunară. Forma împreună cu aripioara reprezintă alegeri de ordin
practic, acestea ajutând la înmănușarea în coadă a acestuia.
𝓣𝓮𝔁𝓽&𝓕𝓸𝓽𝓸: 𝓡𝓪𝓻𝓮𝓼̦ 𝓜𝓾𝓷𝓽𝓮𝓪𝓷, 𝓶𝓾𝔃𝓮𝓸𝓰𝓻𝓪𝓯, 𝓼𝓮𝓬𝓽̦𝓲𝓪 𝓐𝓻𝓱𝓮𝓸𝓵𝓸𝓰𝓲𝓮
Lui Eminescu
Arta plastică contemporană românească
Dara Băldean-Vana, Cornel Vana
Biblioteca Municipală Teodor Murășanu, Turda
10 - 31 ianuarie 2022
Șurubul lui Marinică
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 11 ianuarie 1956.
Ca să știm....cum a fost (5)
România de-altădată
Ziarul Scînteia d miercuri, 11 ianuarie 1956.
Este vorba de Fabrica de încălțăminte (cunoscută și ca banatim sau Banatul - n.a.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)