joi, 25 iulie 2019

150 de ani de investigații arheologice la Romula




Institutul de Arheologie Vasile Pârvan 


București 


26 iulie 2019





Hârtie și cerneală




Alexandru Șchiopu 


Ansamblul Moara de hărtie - Satul meșteșugarilor, Comana


22 iunie - 15 septembrie 2019




   Cei care veți vizita Ansamblul Moara de hârtie - Satul mestesugurilor sâmbăta și duminica, între orele 12:00 și 19:00, veți avea bucuria ca până pe 15 septembrie 2019 să admirați nu numai frumusețile locului, ci și o sensibilă expoziție ce poartă semnătura designerului grafic Alexandru Schiopu. Pentru noi este o încântare să deschidem ușa Cuhniei brâncovenești și să descoperim lucrările caligrafiate sau abajururile din pastă de hârtie care compun expoziția.
Vă așteptăm cu drag și pe voi!

De Ziua Imnului Național




Muzeul Memorial Paul Constantinescu 


Ploiești 


29 iulie 2019







Ani de viață pentru viață




Lansare de carte 


Felix Marian 


Muzeul Etnografic Sighetu Marmației 


30 iulie 2019





Spectacol de muzică folk și poezie




Palatul Mogoșoaia 


4 august 2019





Salonul Județean de Artă




Arta plastică contemporană românească 


Galeria Cozia, Râmnicu Vâlcea 


27 iulie 2019





Dintre operatori...




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Constantin Ivanovici 


Cinemateca




Operatorul Constantin Ivanovici acum 35 de ani, 
alături de unul din(tre) primele aparate de filmat.






Cadru dintr-o cronică cinematografică a primului război mondial,
filmată de de Constantin Ivanovici.



Constantin Ivanovici în 1964.


Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 6. Iunie 1964.




Sigiliul - garanția originalității




Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu 


Râmnicu Vâlcea 


26 iulie - 26 august 2019






Tezaur – Episcopia Tulcii




Prezențe românești peste hotare 


Muzeul Transilvănean Gundelsheim, Germania 


28 iulie - 13 octombrie 2019





Vernisaj: 28 iulie 2019, ora 11:30

Partener: 
Episcopia Tulcii, Muzeul Transilvănean Gundelsheim, Asociația culturală Octavian Smigeslchi
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituţă și dr. Raluca Frîncu, dr. Markus Lorz

   Expoziţia aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se regăsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele balcanice şi orientale.
   Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a implinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel.
Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români, etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX.
   Este firesc ca în Muzeul Naţional Brukenthal, să aducem aceste comori de artă religioasă care au înmagazinat în ele spiritul cel mai profund al credinţei româneşti. Şi este un fapt demonstrat până acum, că muzeul nostru se implică şi ajută atât persoanele fizice cât şi instituţiile din ţară care nu au o activitate muzeală, în susţinerea şi promovarea culturii şi artei.
   Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon.
   Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană) caracterizate de o mare măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate de entrelacs-uri în relief.
    O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative momente din viaţa Mântuitorului, în special Patimile.
    Icoana Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir se singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.
   Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor cât şi registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului.
   Expoziţia Tezaur – Episcopia Tulcii urmăreşte să repună în circuitul cultural-naţional valorile de artă religioasă care se regăsesc în bisericile şi mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziţia este un moment de reflecţie serioasă asupra moştenirii spirituale lăsate de înaintaşii noştri şi o promovare a patrimoniului cullural românesc (text oferit de curatorii expoziției)

Să ne cunoaștem artiștii




Arta plastică contemporană românească 


Valentina Boștină (1940 - 1994)



Coperta și ilustrațiile.
Editura: Albatros 1976.
Tiraj: 36 000 de exemplare.





















Articol publicat în Almanah BTT. 1989.

***Mai multe despre această artistă puteți afla și de aici: Wikipedia