Expoziție de fotografie
Salonul de Artă Fotografică Vaslui
1982
Ilustrată din colecția personală.
Consemnare publicată în Revista Fotografia, Nr. 146. Martie - aprilie 1982.
marți, 27 octombrie 2020
Camil și Greta...
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Camil Petrescu
Articol publicat în Magazin estival Cinema 1982.
Pe simezele nemțene...la ces aniversar
Arta plastică contemporană românească
Ștefan Hotnog
Muzeul de Artă, Piatra Neamț
29 octombrie 2020 - 17 ianuarie 2021
Pe simezele timișorene - 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.
Arta plastică contemporană românească
Muzeul de Artă Timișoara
28 octombrie 2020
Muzeul de Arta Timisoara - Palatul Baroc 𝐯ă
𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭ă,
î𝐧
𝟐𝟖
𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞,
𝐥𝐚
𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚
𝐮𝐧𝐞𝐢
𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐢
𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭:
𝟏+𝟏+𝟏
ș𝐢
𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.
𝐄𝐬𝐭𝐞
𝐯𝐨𝐫𝐛𝐚
𝐝𝐞
𝐨
𝐧𝐨𝐮ă
𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞
𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭ă,
𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭
𝐚𝐥
𝐮𝐧𝐞𝐢
î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢
𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭ăț𝐢
𝐝𝐞
𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞,
𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐞
ș𝐢
𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞
𝐥𝐚
𝐜𝐚𝐫𝐞
𝐚
𝐥𝐮𝐚𝐭
𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞
î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠
𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥
𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐞𝐢.
𝐄𝐚
𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă
𝐳𝐞𝐜𝐢
𝐝𝐞
𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢
𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐞
𝐝𝐞
𝐚𝐫𝐭𝐢ș𝐭𝐢𝐢
𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫
𝐝𝐨𝐮ă
𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐞
𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢,
𝟏+𝟏+𝟏
ș𝐢
𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.
Prima vizionare a expoziției are loc la ora 16:00, iar a
doua de la ora 18:00.
Înființat în anul 1966, Grupul 111 trebuie văzut în cadrul
creat de Liceul de Artă din Timișoara. Într-un timp scurt, el a reușit să
probeze că dialogul interdisciplinar este unul fundamental pentru schimbările
ce se petrec în lume. După plecarea lui Roman Cotoșman în SUA, Grupul 111 a
devenit Grupul SIGMA. Pentru arta contemporană din România, SIGMA oferise o
altă înțelegere și o altă definire a omului prin gramatica formelor, estetica
industrială, marketing, geometrie industrială, culori complemetare, design,
studiu bionic. Artiștii care au dat viață grupului SIGMA - Ștefan Bertalan,
Constantin Flondor, Doru Tulcan și Ioan Gaita - au fost profesori ai amintitului
liceu. Ștefan Bertalan și Constantin Flondor își propuseseră ”un program de
pedagogie de artă, principii de corelare între formă – funcție – mediu,
principii de generare a formelor”.
Grupul SIGMA devenise de referință nu numai în artele
vizuale, unde a contribuit decisiv la înnoirea limbajelor, dar și în
dezbaterile de idei: ”Colaborarea cu
ingineri, arhitecți și oameni de știință a îndreptat grupul spre o cercetare
interdisciplinară, remarcabilă pentru anii 1960 – 1970 și pentru condițiile
unui regim politic totalitar care s-a întrecut în a lua măsuri constrângătoare.
În pofida multiplelor restricții, Timișoara era un loc unde se aflau suficiente
minți luminate, aspirând la o orientare pro-occidentală în arte și științe. În
fapt, orașul conserva încă o bogată
paletă de moșteniri multiculturale, încurajând experimentele. Acestea fuseseră
posibile pe fondul în care Timișoara anilor postbelici era încă populată de
mulți meseriași cu o înaltă calificare, de o clasă de mijloc supraviețuind
războiului și vorbind mai multe limbi, de o societate în care relațiile
interpersonale se bazau pe dialog și reciprocitatea serviciilor făcute.
Vechiile industrii și-au continuat existența (cazul fabricilor TIMIȘOREANA,
ILSA, KANDIA, GUBAN, AZUR, ș.a.), iar oamenii care le reprezentau nu erau
străini de pluralitatea obiceiurilor moștenite de la predecesori, de pregătirea
și etica profesionale, de bunul simț și binele de obște. Acest aspect – prea
puțin evidențiat în înțelegerea infrastructurii orașului – a făcut posibilă
relația dintre creatorii artei neo-anvangardiste și societatea locală” (prof.
univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara).
Mult așteptata expoziție este posibilă și ca urmare a
inventarierii tuturor obiectelor de patrimoniu ale muzeului și a restaurării
unora dintre acestea.
Noua expoziție permanentă - a șasea după Pictură veche bănățeană, Icoane bănățene, Artă modernă românească, Corneliu Baba și Artă europeană - este găzduită în sălile de la etajul I ale Muzeului de Artă și poate fi vizitată zilnic, de marți și până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Premieră harghiteană
Expoziție de fotografie
Bienala de Artă Fotografică
Miercurea Ciuc
prima ediție, 1982
Ilustrată din colecția personală.
Articol publicat în Revista Fotografia, Nr. 149. Septembrie - octombrie 1982.
O sută de ani de la naștere...
Arta plastică contemporană românească
Valentina Rusu Ciobanu
Muzeul Municipiului București
5 - 29 noiembrie 2020
Muzeul Municipiului București va găzdui la Palatul Suțu (Bd.
Ion C. Brătianu, nr. 2), începând cu data de 5 noiembrie 2020, o expoziție
excepțională, dedicată celei mai importante pictorițe din Basarabia care, pe
data de 28 octombrie, împlinește 100 de ani. Este prima mare expoziție
personală a Valentinei Rusu Ciobanu în România. Un eveniment cultural major,
care deschide calea spre includerea Școlii de pictură de la Chișinău într-o
nouă istorie a artei românești.
"Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere este o expoziție care vine să ne demonstreze încă o dată forța elitei culturale
de la Chișinău și a Școlii de pictură basarabene, o școală tânără dar
viguroasă, care a rezistat provocărilor istorice și care ne aduce în fața
ochilor o creație originală și națională, impresionantă prin forța mesajul
plastic transmis", a declarat dr. Elena Olariu, director adjunct Artă,
Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București.
Toate detaliile despre acest eveniment sunt aici:
La fereastra sufletului
Expoziție de fotografie
Nicolae Ciocîrlan
Galeriile Flacăra Iașului, Iași
1982
Ilustrată din colecția personală.
Cronică publicată în Revista Fotografia, Nr. 149. Septembrie - octombrie 1982.
Pe simezele clujene - Lume întoarsă
Arta plastică contemporană românească
Sipos Laszlo
Muzeul de Artă Cluj-Napoca
28 octombrie - 15 noiembrie 2020
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes
județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, împreună
cu Institutul Cultural Maghiar din Sfântu Gheorghe, vă invită la expoziția de
pictură și grafică Sipos László: Lume întoarsă. Expoziția poate fi vizitată
(cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
de COVID-19) începând cu data de 28 octombrie 2020.
Pictorul și graficianul Sipos László (n. 1943, Cluj) a urmat
cursurile Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca,
absolvind în 1970 secția de artă textilă. În perioada 1970–1990 a fost profesor
de desen la Turda, iar între 1990–1992 a fost angajat ca grafician la redacția
revistei clujene Helikon. Începând din 1992 este artist liber profesionist,
trăiește și lucrează la Unirea (jud. Alba). De-a lungul carierei, a contribuit
cu ilustrații la peste 70 de cărți și publicații, a fost scenograf pentru
numeroase piese de teatru de păpuși și a publicat articole în domeniul artei plastice.
Începând din 1969 participă la diferite expoziții de grup organizate la Cluj și
în Ungaria. Prima expoziție personală a acestuia a fost deschisă tot în anul
1969, la Cluj. A organizat mai multe expoziții personale la Cluj (cea mai
recentă în toamna anului 2019 la galeria Ars Sacra), Târgu-Mureș (1971),
București (1972, 2007, 2010), Oradea (1976), orașul Makó din Ungaria (1996,
2001, 2011), Rusia (2013), Budapesta (2014), Sfântu Gheorghe (2020). Din 1995
este membru în consiliul director al Breslei Barabás Miklós, iar din 2011
membru al Academiei Maghiare de Artă. I s-a conferit premiul de pictură al
Breslei Barabás Miklós (1997) și Premiul Szolnay Sándor (2004), a fost distins
cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare (2011).
În arta sa, Sipos îmbină influențele unor stiluri artistice
variate (de la pop-art prin constructivism și neoexpresionism până la
suprarealism), creându-și astfel un limbaj pictural specific și imediat
recognoscibil, impregnat de filozofia existențialistă. Pictura sa gravitează în
jurul unor teme principale, precum responsabilitatea artistului și a savanților
(vezi seria Magul / Einstein sau portretele unor creatori excepționali: poetul
Ady Endre, compozitorul Bartók Béla, scriitorul Tamási Áron), figura
(idealizată) și rolurile femeii, lumea de circ (seria Clovn). Multe dintre
lucrările sale sunt inspirate de balade și de arta populară (Meșterul Manole,
Madona Ceangău), iar motivele sale recurente (pește, ciocan, clește, cuie,
cupă) sunt simboluri ancestrale ale religiei catolice. De-a lungul carierei, se
întoarce frecvent la unele "personaje" simbolice (mag/vrăjitor, cocoș, cal,
Copacul Vieții), creând serii de tablouri pe aceste teme.
Această expoziție oferă o selecție restrânsă din opera de
viață a maestrului Sipos, punând accent pe cele mai importante teme și pe
capodoperele sale. În același timp, sunt expuse și câteva opere timpurii ale
artistului. Principalele unități tematice ale expoziției sunt: capodopere de
artă religioasă și populară, lucrări legate de muzică și picturi-omagii ale
marilor figuri ale culturii maghiare universale și din Transilvania.
Curatorii expoziției: Szebeni Zsuzsanna (Institutul Cultural
Maghiar din Sfântu Gheorghe) și Bordás Beáta (Muzeul de Artă Cluj-Napoca)
Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină din București
Prezențe românești peste hotare,
Institutul Cultural Român, Paris, Franța,
2 noiembrie - 18 decembrie 2020
Expoziția Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină din București, o călătorie în istoria arhitecturală a unuia dintre cele mai interesante cartiere ale Bucureștiului de la început de secol 20, este găzduită de Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris între 3 noiembrie și 17 decembrie 2020.
Vatra Luminoasă este un cartier de locuințe sociale, construit la periferia Bucureștiului între anii 1933 și 1949, destinat muncitorilor, meșteșugarilor și funcționarilor. Cartierul, care se înscrie în istoria Mișcării Moderne, a fost conceput de arhitecții Ioan Hanciu și Nicolae Aprihăneanu, având la bază modelul orașelor-grădini. Cei doi arhitecți au pus pe primul plan spațiile verzi, individuale și colective, dar și echipamentele publice. Aceste spații sunt astăzi protejate de Institutul Național al Patrimoniului și reprezintă unica realizare de această calitate si anvergură din România interbelică.
Expoziția de la ICR Paris prezintă aspectele vaste ale acestei arhitecturi moderne, de la urban la locuința personală. Sunt decriptate astfel istoria arhitecturală a Bucureștiului de la începutul secolului 20, cartierele-grădini, locuințele sociale și noțiunea de modernism, ca și tipologia caselor.
Pentru a evidenția particularitatea acestui cartier, dar și
raportul cu istoria timpului său, expoziția propune documente de arhivă, cărți,
corespondențe, carnete, schițe, fotografii de epocă. Vor fi prezentate și
cincisprezece imagini rezultate în urma unui fotoreportaj realizat cu această
ocazie de artistul Nicu Ilfoveanu. Curatorul expoziției este arhitectul Jérémy
Vercken de Vreuschmen, strănepot al arhitectului Ioan Hanciu.
Totodată, în cadrul proiectului expozițional, va fi lansat albumul bilingv Vatra Luminoasă, le modèle des cités-jardins à Bucarest / Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină în București, care conține fotografii și desene, publicat la editura Studio ZONA, în colaborare cu asociația Ideilagram. Volumul va fi lansat online în data de 5 noiembrie 2020, la ora 18:00 (ora Franței), pe pagina de Facebook a Institut Culturel Roumain de Paris fiind transmisă, în direct, de la Galeria Macadam a ICR Paris, prezentarea susținută de Jérémy Vercken de Vreuschmen, curatorul expoziției. Cartea reia istoria și arhitectura cartierului Vatra Luminoasă din București, fiind realizată sub coordonarea lui Jérémy Vercken de Vreuschmen, cu contribuția Irinei Calotă și a lui Andrei Răzvan Voinea. Fotografiile sunt realizate de Nicu Ilfoveanu și Dragoş Cîrneală. Albumul este disponibil la librăria pariziană Volume și la ICR Paris.
credit foto: Dragoș Cîrneală
Abonați-vă la:
Postări (Atom)