miercuri, 24 octombrie 2018

..."plasticieni cultivați"...




Arta plastică contemporană românească 


Olimpiu Bandalac, Dan Mihălțianu, Szilagyi Zoltan, 

Dan Stanciu 


Galeria Galateea, București, 1983




Szilagyi Zoltan




Dan Stanciu.



Dan Mihălțianu.


Olimpiu Bandalac.


Cronică, semnată Mihai Drișcu, publicată în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.





100 de ani de Arta Tranşeelor




Muzeul Județean Olt 


Slatina 


25 octombrie - 20 decembrie 2018




    Avem o nouă expoziție, de această dată cu lucruri ceva mai serioase. 100 de ani de Arta Tranşeelor este o expoziţie-eveniment care se deschide joi, 25 octombrie 2018, ora 13:00, la Muzeul Judeţean Olt, din strada Ana Ipătescu nr. 1 din Slatina, în memoria soldaţilor şi ofiţerilor români care au luptat în cele două războaie mondiale.
    Este al șaptelea muzeu în care poposește această expozițe deosebită după Bârlad, Vaslui, Galați, Brăila, Brașov și Râmnicu Vâlcea.
    Expoziţia cuprinde peste 200 de bunuri culturale realizate de soldaţi, prizonieri de război anonimi sau de invalizi de război, din obuze, proiectile, grenade, cartuşe, în timpul şi după primul război mondial, transformate cu ingeniozitate şi măiestrie în vaze pentru flori, râşniţe de cafea, brichete, spirtiere, veioze, sfeşnice pentru lumânări, căni pentru cafea sau ceai ş.a.
    Tot joi, cu începere de la ora 11:00, va fi deschis şi în faţa Prefecturii Olt un stand expoziţional cu obiecte Trench Art adin colecția noastră, cu prilejul ceremoniilor militare desfăşurate de Centrul Militar Judeţean Olt.

Smaranda, privirea unei femei de la final de secol XVIII




Muzeul Municipiului București 


31 octombrie 2018 - 30 iunie 2019





    Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției Smaranda, privirea unei femei de la final de secol XVIII ce va avea loc la Palatul Suțu miercuri, 31 octombrie, ora 17:00.
Intrarea este liberă la vernisaj, în limita locurilor disponibile.
   "S-a născut în lumea cărturarilor Văcărești. În anii copilăriei, vizita adesea cu mama sa biserica mănăstirii Văcărești și privea fără oprire către înălțimile frumos pictate, care spuneau povești. Intrarea în Ierusalim i-a atras atenția, precum și vechiul oraș antic închipuit de zugravi. Și închipuirea ei aduna imagini și culori din lumi exotice și îndepărtate.
În același timp, într-o lume nu foarte diferită de a Smarandei, își începea povestea un alt personaj și un alt destin: Jane Austen.
    Două femei de la un capăt la celalalt al unei lumi în deplină frământare, la finalul secolului al XVIII-lea. Două societăți foarte diferite, dar în aceeași lume a bărbaților. Într-o parte a lumii, părinții decideau din vreme alianțe, iar Smaranda a fost imaginea ei deplină. În cealaltă, aparenta libertate a fetei în pragul adolescenței însemna căutarea unei protecții masculine într-o căsnicie visată. Jane a descris-o în detaliile propriei sale vieți, Smaranda probabil a citit la senectute, însă generația ei cu siguranță.
   Căutând cu atenție privirea Smarandei, din primii ani secolului al XIX-lea, din perioada post-napoleoniană, am descoperit în memoria mea teribil de contemporană, universul feminin descris de Jane Austen, contemporană cu Smaranda.
   Care este, în cele din urmă, asemănarea dintre cele două femei? Mândria sau prejudecata? Smaranda a trăit într-o lume a prejudecăților, desigur, bărbații din jurul ei le cultivau prin tradiție. Mândria ei tenace ne surprinde căci, spre deosebire de întreaga sa familie, orientalizată și ierarhizată pe vârste și statute, Smaranda rămâne singura, de cealaltă parte, îmbrăcată în cea mai elegantă reprezentare europeană. A fost, cu siguranță, una dintre primele femei din București adeptă a schimbării de atitudine și de reprezentare a lumii noi care se pregătea să vină. Nu știm dacă Smaranda a avut destinul Emmei alături de Mihai Manu, dar foarte probabil să se fi plasat între rațiune și simțire, pe măsură ce anii au trecut de la căsătoria sa aranjată din anul 1796.
   Povestea dedicată Smarandei este, în fapt, o scurtă poveste despre privirea unei femei de la final de secol XVIII: o expoziție despre chipuri, lucruri mărunte, cărți și o nestăvilită dorință de a fi diferit” - Adrian Majuru.

De ziua lui Perpessicius




Casa Memorială D. P. Perpessicius 


Brăila 


26 octombrie 2018





    Întâlnire cultural-artistică dedicată împlinirii a 127 de ani de la nașterea marelui critic și istoric literar − vineri, 26 octombrie 2018, ora 10:00, la Muzeul Brăilei Carol I - Casa Memorială Dumitru Panaitescu Perpessicius (strada Cetății, nr. 70)
    Vernisajul expozițiilor temporare Imagine si mesaj, carte poștală ilustrată și fotografii de epocă, din colecția Valerică Butoi Mirajul orașului, fotografii cu Brăila văzută de Ana Maria Ivan și Vanesa Nenoiu și grafică realizată de elevii Ana Maria Crăciun, Cătălin Rancea și Georgiana Stoian, de la Liceul Pedagogic Dumitru Panaitescu Perpessicius │Dialog între generații.

Reuniunea I.T.I.




Lumea și noi...


Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale 


București 


7 - 13 aprilie 1964




Din exemplificările Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică
I. L. Caragiale.



Consemnare publicată în Revista Teatrul, nr. 4. Aprilie 1964.


Au susținut referate:



"Pregătirea profesională a actorului și improvizația"



"Improvizația - Mijloc de dezvoltare a aptitudinilor actorului"



"Rolul improvizației în întruchiparea personajului"





Din exemplificările Institutului de Artă Teatrală și Cinematogradică
I. L. Caragiale: exercițiu cu tema Sculptorul și statuia.




Sînt un pescăruș...studiu pregătitor pentru monologul Ninei Zarecinaia din
actul IV al piesei Pescărușul de Cehov. Execută o studentă de la Academia
de Artă Dramatică din Roma.



Echipa Universității din Kansas (S.U.A.) 



Scenă din misterul medieval prezentat de studenții italieni.


Trei atitudini ale lui Jacques Lecoq în timpul demonstrației sale
despre mișcarea scenică.


Consemnări publicate în Revista Teatrul, nr. 5. Mai 1964.

Pe simezele Capitalei - Autumn Dreams




Arta plastică contemporană românească 


Athenee Palace Hilton, București 


24 octombrie 2018





Ziua Armatei Române – simbol al păstrării independenței și suveranității naționale




Muzeul Casa Domnească Brebu 


25 octombrie 2018





    Sub egida programului național România, 100 de ani, Muzeul Casa Domnească Brebu, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vă invită joi, 25 octombrie 2018, începând cu ora 14:00, să paricipaţi la evocarea Ziua Armatei Române – simbol al păstrării independenței și suveranității naționale, eveniment dedicat omagierii ostașilor români pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, şi-au îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinind nobila misiune de apărare a unităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale.

Salonul de literatură Junimea




Mălina Grigoriță 


Muzeul Mihai Eminescu, Iași 


25 octombrie 2018 





Peripețiile bravului soldat Svejk




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale





Scenă din repetiții. Ion Henter, Matei Alexandru, Dem. Rădulescu.


Scenă din repetiții. Gabriel Florea, Florina Cercel, Chiril Economu, Puiu Mirea,
Dem. Rădulescu, Em. Petruț, George Ulmeni, George Paul Avram, Liviu Crăciun,
Al. Giugaru, Costache Diamandi și Mircea Cojan.


Program de sală.
Premieră: 14 iunie 1975.



Și azi regret că nu am apucat să văd această piesă;
mai ales dupa ce citisem volumele.


Dem. Rădulescu, Coperta a IV-a, Caietul-program, nr. 27.
Teatrul Național I. L. caragiale, București.
Nr. 27. Stagiunea 1975 - 1975.





Scene din Peripețiile bravului soldat Svejk de J. Hasek:
Dem. Rădulescu și Marcel Anghelescu. 


N. Gr. Bălănescu, Dem. Rădulescu și Alfred Demetriad.


Al. Giugaru, Florina Cercel și Gh. Cristescu.


Dem. Rădulescu.


Scenă din Peripețiile bravului soldat Svejk de J. Hașek.
cu Dem. Rădulescu în prim plan.


Cristina Bugeanu și Dem. Rădulescu.



Mini-afiș, program de sală.


Scenă cu Simona Bondoc și Emanoil Petruț.


Cronică publicată în Revista Flacăra, Nr. 35. 6 septembrie 1975.


Dem. Rădulescu, Simona Bondoc și N. Gr. Bălănescu.


Chiril Economu.