joi, 2 decembrie 2021

Istoria Universității...

 


Alin Ciupală 


Universitatea București 


3 decembrie 2021



Pe simezele ieșene - The Moon Glows the Same

 


Arta plastică contemporană românească 


Roland Pangrati 


Muzeul de Artă Iași 


8 decembrie 2021 - 31 ianuarie 2022



Pistol de tir care a aparținut Regelui Mihai I

 


Muzeul Național Peleș 


Sinaia 


decembrie 2021




Böhler Stahl, model Olympia-Sieger, 1936;

oțel; lemn

   Tirul Sportiv, practicat din secolul al XIX-lea în Occident, are caracter individual și constă în tragerea, cu cea mai mare precizie, la țintă fixă sau în mișcare, din diferite poziții și folosind anumite arme de foc. Ridicarea lui la rang de sport olimpic - probe masculine - s-a întâmplat în 1896, la Jocurile Olimpice de la Atena, iar în 1984 au fost introduse și probele pentru femei, la Jocurile Olimpice din Los Angeles.

    În România, la Arad, era fondată în 1831 Asociația Cetățenească de Tir iar la 7 februarie 1934 se înființa Federația Română de Tir.

    Muzeul Național Peleș prezintă ca obiect al lunii decembrie pistolul-liber de tir, Böhler Stahl, model Olympia-Sieger 1936, ce a aparținut regelui Mihai I.

    Titulatura de „pistol-liber” se explică prin faptul că el trebuie ținut cu o singură mână în timpul tragerii. Precizia acestui pistol este legendară. Cu el, trăgătorul suedez Torsten Ullman a câștigat aurul olimpic în proba de pistol 50 m și bronzul în proba de pistol 25 m la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin, când a fost, poate, cea mai controversată ediție (decizia CIO, de a acorda Germaniei organizarea Jocurilor, provocând proteste împotriva pericolului reprezentat de fascismul german). La această ediție a fost introdus ceremonialul ștafetei Flăcării Olimpice, torța fiind purtată pe teritoriile a șapte țări (Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Austria și Germania), iar startul Jocurilor a fost dat de Adolf Hitler.



     Pistolul Böhler Stahl, model Olympia-Sieger, este unul pentru țintă, cu o singură lovitură (după fiecare foc tras, trebuie introdus manual următorul cartuș în camera de explozie) și este un model special conceput pentru cinci degete, cu poziție de odihnă a mâinii (vezi foto 5). Designul mânerului nepermițând mâinii să depășească arma, părând astfel că mâna este îmbrăcată complet pentru a oferi suport maxim trăgătorului, ca si cum acesta ar da mâna cu pistolul. Mecanismul de dare a focului este compus din cutia închizătorului (prevăzută cu o fereastră, la partea superioară, pentru introducerea glonțului) și o deschizătură pentru pârghia de manevrare a închizătorului. Pe cutia închizătorului se află un șanț prevăzut cu 2 umeri laterali, la care se fixează înălțătorul bloc cu foaie crestată și prevăzut cu șurub de reglare. Acest pistol are țeavă octogonală conică și deținea cea mai scurtă aprindere posibilă (la acea perioadă), datorită arcului de impact dublu. Închizătorul, sistem Martini, este format dintr-un bloc metalic care se rotește perpendicular pe axul țevii. Partea superioară a cilindrului este mată (pentru a reduce strălucirea), lungimea cilindrului este de aproximativ 28 cm, pistolul având o lungime de 39 cm, calibrul 6 mm și greutatea de 1300 g, cu butoi din oțel Böhler. La partea superioară se află un jgheab pentru introducerea cartușelor. Sistemul de declanșare este echipat cu trăgaci, gardă și siguranță. Patul și ulucul sunt din lemn de nuc sculptat cu motive vegetale.




Inscripții:

 „BÖHLER STAHL”, „OLYMPIA - SIEGER MODELL”, 

„RECORD MATCH PISTOLE MOD. 210” și 

”UDO ANCSHÜTZ 7363 ZELLA MEHLIS”. 

Conform catalogului german Anschütz, acest pistol costa 195 de mărci în anul 1936.

Raluca Romok - muzeograf

Árpád Udvardi - fotografii

 ***Muzeul National Peles

Parisul lui Palldy

 


Muzeul Theodor Pallady 


București 


1 decembrie 2021 - 3 aprilie 2022




Pe simezele reșițene

 


Arta naivă 


Viorica Ana Farkas 


Centrul Cultural Muzeisitic Anina 


2 decembrie 2021 - 10 ianuarie 2022





Târg de Crăciun la...Pontus Euxin

 


Parcul Arheologic 


Constanța 


1 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022




Tezaurul medieval de la Mavrodin

 


Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 31 decembrie 2021





Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită începând de miercuri, 1decembrie a.c., să vizitaţi un nou exponat în cadrul ciclului expoziţional Exponatului Lunii.
Pentru luna decembrie a.c., Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un tezaur medieval din obiecte de argint provenit de la Mavrodin, jud. Teleorman.
Tezaurul a fost descoperit de către Paraschiv I. Noica pe moşia pe care o deţinea la Mavrodin, cu ocazia efectuării unor arături în anul 1887. A fost păstrat în familie şi transmis de la o generaţie la alta ajungând în cele din urmă la dna Sanda Stavrescu. Aceasta la donat Muzeului Judeţean Teleorman în anul 2004. Paraschiv Noica a fost fiul lui Iacovache Noica, unul dintre fondatorii familiei Noica. Agricultor dar şi om politic în perioada interbelică, Paraschiv Noica rămâne ca unul din cei mai reprezentativi fruntaşi ai familiei şi ai judeţului Teleorman.
Tezaurul de argint de la Mavrodin, aşa cum se prezintă astăzi cu numai trei obiecte – un bol, o placă de centură şi un pandantiv, cântărește aproape 264 g. Pe baza unor analogii formale tezaurul este este databil într-un interval de aproape un secol şi jumătate, mai probabil între cea de-a doua jumătate a sec. al XIV-lea şi sfârşitul sec. al XV-lea. În tradiţia familiei Noica s-a păstrat informaţia potrivit căreia că în vasul de argint erau depozitate şi alte piese de podoabă, dintre care două inele şi câteva ace de văl au dispărut în timp.
Cercetările arheologice efectuate pe traseul „Variantei ocolitoare a municipiului Alexandria” în anii 2011-2012 au furnizat, pentru zona Buzescu - Mavrodin o serie de descoperiri ce indică şi o locuire medievală din perioada secolelor XIV - XVI dar şi a unui cimitir din sec. XVI - XVII. Pe raza comunei Mavrodin au fost identificate alte patru puncte cu materiale arheologice atribuite epocii medievale şi datate, în linii mari, în sec. XVI - XVIII, ce pot fi puse pe seama existenţei unor sate dispărute.
Tezaurul de la Mavrodin, cel mai mic prin componenţa sa, se alătură altor tezaure medievale cu podoabe sau mixte (cu monede şi cu podoabe), descoperite în judeţul Teleorman la Beciu, Brânceni, Guruieni, Olteni, Orbeasca de Jos.

Pe simezele Capitalei - Aripi

 


Arta plastică contemporană românească 


Ileana Oancea 


Art Yourself Gallery, București 


8 decembrie 2021 - 24 ianuarie 2022




Din opera grafică a lui Pallady

 


Muzeul Colecților de Artă 


București 


1 decembrie 2021 - 3 aprilie 2022





Aș vrea să îți spun - Muzică și poezie

 


Sala Radio 


București 


2 decembrie 2021