vineri, 16 august 2019

Să ne cunoaștem actorii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Vasile Muraru







Articol publicat în Cărăbuș - Varietăți de iarnă,
supliment al caietului program editat de Teatrul satiric muzical C. Tănase. 1988.






Articol distribuit în Cărăbuș, supliment al caietului program al
Teatrului satiric muzical C. Tănase. 1988.

***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici: Wikipedia


Istoria ascunsă a unui portret simbol - Tristan Tzara




Muzeul Național de Artă al Românei 


București 


17 august - 30 septembrie 2019




   Unde a dispărut, pentru mai bine de 50 de ani, portretul poetului avangardist Tristan Tzara, pictat de M.H. Maxy în 1924?
   Portretul s-a aflat în tot acest timp sub ochii noștri, în colecțiile MNAR, bine ascuns dedesubtul unui alt portret al poetului, pictat de Maxy la aproape 40 de ani distanță.
O excelentă analiză cu raze X, realizată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică - INOE 2000, a permis confirmarea ipotezei curatorului Monica Enache, aceea că cele două lucrări sunt una și aceeași.
    Vă propunem așadar o mini expoziție – investigație cu "exponate probă” care documentează întregul proces de descoperire a celebrului tablou.
   În cadrul expoziției veți putea studia atât portretul lui Tristan Tzara, cât și imagini ale picturii, realizate în lumină razantă și fluorescentă, alături de radiografii care elucidează misterul.
   De asemenea, se va putea urmări și un material video cu fragmente din retrospectiva M.H. Maxy (1965) de la Sala Dalles, momentul în care portretul a fost pentru prima dată expus după intervenția artistului, în varianta pe care o cunoaștem astăzi.
  Cu acest prilej, MNAR lansează Caietele Galeriei de Artă Românească Modernă, o publicație periodică ce-și propune să comunice publicului ultimele studii și cercetări ale specialiștilor noștri.
Curator: Monica Enache
Sala de grafică a Galeriei de Artă Românească Modernă
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10:00-18:00
Accesul se face pe baza biletului de intrare în Galerie (15 lei – adulți, 7,5 lei – pensionari, gratuit pe timpul vacanțelor pentru elevi)
Ora limită de acces: 17:00

Șapte pionieri evrei ai arhitecturii moderne din România




Prezențe românești peste hotare 


Galeria Uniunii Arhitecților din Israel 


3 septembrie 2019 







Un romantic...




Lumea și noi...


Philip Catherine 


Sala Mică a Palatului R.S.R., București 


1987









Articol publicat în Cărăbuș - Varietăți de iarnă,
supliment al Caietului program editat de Teatrul Satiric Muzical C. Tănase. 
Începutul anului 1988.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Florin Vasiliu









Articol publicat în Spectator, supliment de umor și caricatură
editat de Teatrul Mic, iulie 1989.


Ziua Cetății dacice Piatra Roșie




Comuna Boșorod, Sat Alun 


ediția a V-a, 25 august




    Fundația Dacica vă invită la cea de-a V-a ediție a evenimentului Ziua cetății dacice Piatra Roșie care va avea loc duminică, 25 august 2019, începând cu ora 1000, în satul Alun, nr. 1, comuna Boșorod, jud. Hunedoara.
    Vom povesti despre Cetatea dacică Piatra Roșie, o vom vizita, vom degusta bucate dacice, vom învăța despre plantele de leac ale dacilor, vom asculta glasul tulnicului și vom afla lucruri fascinante despre acest instrument.
Participarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

Curiozități arhitectonice bucureștene: Gheorghe Leahu




Muzeul Dr. Nicolae Minovici 


București 


28 august - 3 noiembrie 2019




    Muzeul Municipiului București vă invită miercuri, 28 august 2019, ora 18:30, la vernisajul expoziției tematice Curiozități arhitectonice bucureștene: Gheorghe Leahu, eveniment care va avea loc la Muzeul Dr. Nicolae Minovici.
    Arhitect și acuarelist, Gheorghe Leahu s-a născut la 10 mai 1932 la Chişinău, iar în 1940 a ajuns la Bucureşti împreună cu familia. A urmat cursurile de arhitectură ale Institutului de Arhitectură Ion Mincu între anii 1951-1957. Aici a avut ocazia să se formeze sub îndrumarea unor profesori de formaţie occidentală, care au activat ca arhitecţi în România interbelică, precum Duiliu Marcu sau Octav Doicescu. Aceştia i-au cultivat un respect deosebit faţă de patrimoniul construit. În perioada 1957-1991 a lucrat ca arhitect în cadrul Institutului Proiect Bucureşti, care realiza planurile urbanistice şi de arhitectură pentru Capitala României, fiind responsabil pentru proiectarea unor clădiri emblematice construite între anii 1970 - 1980.
    La vârsta de 17 ani, într-o excursie, Gheorghe Leahu a realizat primele sale acuarele cu subiecte de arhitectură. În calitatea sa de acuarelist-arhitect, Gheorghe Leahu mărturisea că a încercat să creeze veritabile documente. O serie de acuarele, care reprezintă peisaje urbane din centrul vechi al Bucureştiului, au fost adunate de Leahu într-un album intitulat Bucureşti – arhitectură şi culoare, publicat în 1989 la Editura Sport-Turism. După 1989, Leahu şi-a expus acuarelele în numeroase expoziţii din ţară şi străinătate (New York – 1992, Viena – 1994, Chicago – 1995, Paris – 2001, Veneţia – 2002).
    În expoziția organizată la Muzeul Dr. Nicolae Minovici sunt prezentate și câteva dintre acuarelele reproduse în albumul Bucureşti – arhitectură şi culoare. Titlul expoziției, Curiozități arhitectonice bucureștene... este inspirat de o acuarelă în care două case de pe Str. Atelierului, ce se află în aceeași curte, intră în dialog. Ferestrele largi și scările exterioare oferă un dinamism aparte compoziției, iar poarta deschisă ne invită să pătrundem în interior. Acuarelele prezintă imagini inedite ale Bucureștiului, surprinse cu acuratețe și cu atenție pentru detaliu. Volumele, proporțiile, umbrele și culorile generează o atmosferă urbană aerisită, animată adesea de siluetele unor trecători sau ale unor mașini. Majoritatea acuarelelor sunt realizate în anii ’80-’90 ai secolului trecut.
    Printre locurile imortalizate de Gheorghe Leahu amintim: Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor, Liceul de muzică Dinu Lipatti, Piața Gării de Nord și Magazinul Sora, Gara Obor, Biserica Popa Chițu, Str. Doamnei (caracterizată de autor drept strada tipică a Micului Paris), Biserica Lutherană și blocurile din Piața Palatului, Turnul Bărăției, Pasajul Victoriei în fața Palatului Telefoanelor și Biserica Rusă.
    Sala de Conferințe a Muzeului Dr. Nicolae Minovici găzduiește această nouă expoziție în perioada 28 august – 3 noiembrie 2019.
Intrarea la vernisaj este liberă.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

Să ne cunoaștem actorii...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Ion Pavlescu (1929 - 2006)











Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 1. Ianuarie 1964.







Răspunzând unei anchete, semnate de Sanda Diaconescu,
publicate în Almanah Antract 1989.





Articol publicat în Spectator, supliment de umor și caricatură 
editat de Teatrul Mic, iulie 1989. 

Pe simezele Capitalei - Câmpiile verticale




Arta plastică contemporană românească 


Valeriu Stoica 


Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, București 


20 august 2019




    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti vă invită marți, 20 august 2019, de la ora 16:30, la vernisajul expoziție Câmpiile verticale aparținând pictorului Valeriu Stoica.
    Proiectul cultural cuprinde 25 de tablouri ce ilustrează credința și jertfa în lumea creștină din cele mai vechi timpuri și un număr de 40 de icoane care ne dăruiesc chipurile a peste 35 de sfinți mucenici ai spațiilor românești.
    În cadrul vernisajului, creațiile literare și muzicale susțin tema acestui proiect: balade străvechi cu mare încărcătură spirituală vor fi interpretate de Ioana Marin și poemele de câmpie, adevărate imnuri creștine, vor fi rostite de poeții Daniela Micu, Gheorghe Dobre, Florentina Loredana Dalian, Florin Ciocea și  Daniela Șontică.
    Valeriu Stoica, născut în Bărăganul ialomițean la 20 iunie 1952, este prezent de peste trei decenii în reviste de cultură, cum ar fi: România Literară, Luceafărul, Transilvania, Helis și principalele cotidiene din țară. A  fost premiat la concursuri naționale și străine de pictură, poezie, proză, folcloristică sau de eseuri. A publicat o serie de volume de versuri, antologii lirice, volumul Biserici și legende, a ilustrat peste 30 de cărți de povești, versuri, proză sau cu caracter tehnic. Din 1987 se dedică picturii bisericești și restaurării de biserici din țară și străinătate.

Mese și meniuri regale




Arhivele Naționale ale României 


București 


28 august 2019




    La data de 28 august 2019, începând cu ora 18:00, Arhivele Naționale organizează o nouă întâlnire din seria Comori din Arhivele Naționale în cadrul căreia dr. Ștefania Dinu, director general adjunct (științific) al Muzeului Național Cotroceni va susține prelegerea cu titlul 
Mese și meniuri regale.
    Invitata lunii august, Ștefania Dinu, este absolventă a Facultăţii de Istorie - Universitatea din Bucureşti, iar din anul 2007, doctor în istorie al aceleiaşi facultăţi, cu teza Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României (1914-1947) publicată cu acelaşi titlu, în cursul anului 2011, la Editura Cartex. A coordonat, în colaborare cu dr. Liviu Brătescu de la Institutul de Istorie 
A. D. Xenopol din Iaşi, volumul Monarhia în România - O evaluare: Politică, memorie şi patrimoniu, publicat la Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, în anul 2012.
   În cadrul conferinței din 28 august, dr. Ștefania Dinu va aduce în atenția publicului cea mai recentă lucrare a sa Mese și meniuri regale, apărută în 2019 la Editura Corint. Astfel, cei interesați de subiect vor avea ocazia să descopere modul cum se desfășurau mesele la Curtea Regală a României în perioada 1866-1947, protocolul impus cu acest prilej, orele la care membrii familiei regale luau masa, ce alimente preferau și ce tipuri de mese aveau loc cu diferite ocazii.
    Cei prezenți la eveniment vor putea achiziționa cartea Mese și meniuri regale, împreună cu alte lucrări din aceeași colecție, de la standul organizat de Editura Corint în holul central al Arhivelor Naţionale.
    De asemenea, în același spațiu din holul central al instituției va fi organizată o mini-expoziție în care Arhivele Naționale vor expune o parte din originalele documentelor din Fondul Casa Regală a României (meniuri, jurnale, fotografii, documente ale adminstrației Casei Regale) utilizate de către Ștefania Dinu la realizarea volumului.
    Amfitrionul seriei de prelegeri Comori din Arhivele Naționale este dr. Georgeta Filitti, istoric.
    Evenimentul va avea loc la sediul Arhivelor Naționale din Bd. Regina Elisabeta, nr. 49, intrarea fiind liberă în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Un teatru pe Strada Umbrelor




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Alhambra













Articol publicat în Spectator, supliment de umor și caricatură 
editat de Teatrul Mic, iulie 1989. 







Grupaj publicat în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1980.


Anunț publicat în Ziarul Universul de vineri, 11 iunie 1920.


Anunț publicat în Ziarul Viitorul de vineri, 25 iunie 1920.


Anunț publicat în Ziarul Universul de vineri, 10 decembrie 1920.


Anunț publicat în Ziarul Dimineața de miercuri, 11 mai 1921.


Ziarul Universul de vineri, 28 octombrie 1921.





Consemnări publicate în Ziarul Dimineața de vineri, 17 februarie 1933.


Consemnare publicată în Ziarul Universul de miercuri, 22 decembrie 1937.


Anunț publicat în Ziarul Universul de sâmbătă, 12 februarie 1938.




Consemnări publicate în Ziarul Timpul de duminică, 13 martie 1938.



Consemnări publicate în Ziarul Timpul de sâmbătă, 1 octombrie 1938.


Consemnare publicată în Revista Universul Literar,
Nr. 37, de sâmbătă, 16 septembrie 1939.


Consemnare publicată în Ziarul Universul de sâmbătă, 18 octombrie 1941.




Texte publicate în Revista Arta Liberă, Nr. 1. 10 decembrie 1944.