Asa cum a fost

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Reclame

Almanahul Revistei Sanatatea 1982 

- aparut, evident, la sfarsitul lui '81.

Spioni care au trecut prin București

Muzeul Municipiului București

31 iulie 2014

   Înainte şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Bucureştii au fost un oraş prin care au trecut numeroşi spioni. Unii au preferat luminile rampei şi nu s-au sfiit să se afişeze în viaţa publică a capitalei României, alţii au preferat siguranţa anonimatului. Toţi au avut ceva în comun: au frecventat clădiri şi locuri care încă există în Bucureşti. Refacerea traseelor unor astfel de personaje din umbră constituie o parte mai puţin cunoscută a istoriei Capitalei pe care vom încerca să o reconstituim parţial.

    În vara anului 1939 două femei fatale cu conexiuni internaţionale au împărţit acoperişul hotelului Athenee Palace din Bucureşti. Prima dintre ele, Edit von Coler era verişoara unuia dintre cei mai temuţi oameni din Reichul lui Hitler, respectiv Heinrich Himmler. Cea de-a doua, Rosie von Waldeck era fosta soţie a celebrului ginecolog german Ernst Gräfenberg şi reuşise să se refugieze la timp din calea măsurilor antisemite declanşate la Berlin.     

   Strălucitoare şi făcând furori în cercurile înalte ale societăţii bucureştene, dar şi printre diplomaţi, cele două femei se prezentau drept ziariste şi erau bănuite de toată lumea că în realitate erau spioane, prima în serviciul Berlinului nazist, cea de-a doua în solda Statelor Unite ale Americii. Deşi s-au întâlnit de câteva ori faţă în faţă prin saloanele bucureştene, Edit von Coler şi Rosie von Waldeck nu au ajuns la o confruntare directă – decât mai târziu, în scris. Dedesubturile periplului celor două femei prin Bucureşti dezvăluie o ţesătură fină a jocurilor de interese practicate la Bucureşti în anii dinaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.

George Damian

   Ziarist cu studii de istorie, redactor al revistei Magazin Istoric şi al ziarului Timpul de la Chişinău.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi, august 2014:

Joi, 7 august 2014, ora 19.00

Fotografi bucureşteni: Carol Popp de Szathmári cu Emanuel Bădescu

Joi 14 august 2014, ora 19:00

O evoluţie involutivă a Pieţei Universităţii cu Adrian Crăciunescu

Mica si mare publicitate - din ziare adunate (6)

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile - Reclame

Galatii Noi

Ziar cotidian independent

Anul XVIII. No. 78. Duminica 6 aprilie 1930.

Fondator: Ion Burbea. "Directoara": Eleonora Burbea

Rasfoind pagini vechi, ingalbenite de vremuri (6)

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

Galatii Noi

Ziar cotidian independent

Anul XVIII. No. 78. Duminica 6 aprilie 1930.

Fondator: Ion Burbea. "Directoara": Eleonora Burbea

Din acest numar posed doar primele doua pagini;

 dar si acestea puternic deteriorate...

Un titlu dar si articol interesant. 

Din pacate nu vi-l pot reproduce in intregime.

Serial de-abia la inceput...

Nu stiu ce sorti de izbanda a avut apelul si aceasta initiativa;

erau vremuri tare grele.

Onor clientela, pentru anunturile si reclamele aparute in acest numar al ziarului,

va invit sa cititi articolul special dedicat lor...

...care urmeaza.

Train Delivery

Gara de Nord, București

ediția a II-a, 25 - 27 iulie 2014

    Gara de Nord din Bucureşti se transformă între 25 şi 27 iulie 2014 în locul de întâlnire al pasionaţilor de arte, muzică, filme şi trenuri pentru a doua ediţie a Train Delivery, eveniment urban-feroviar care își propune să revitalizeze un spațiu simbolic al Bucureștiului.    Train Delivery vine în continuarea inițiativei Street Delivery pentru spațiu public de calitate și este organizat de Fundația Cărturești și CFR SA cu o finanțare ARCUB.

    Se spune despre Gara de Nord că a văzut mai multe săruturi sincere decât Oficiul Stării Civile. Câte povești de dragoste sau trădare au început în această poartă către lume? Câte milioane de oameni s-au întâlnit pentru prima oară cu Bucureștiul? Câți au pierdut trenul și câți au plecat spre mare dintr-un impuls de moment? Câte cântece s-au scris despre acest loc emblematic? Câte ore ai petrecut aici în așteptarea unei scurte iubiri eterne?

   La Train Delivery vei redescoperi un monument istoric și un bun cultural marcant pentru identitatea orașului, pe care istoria recentă l-a aruncat în desuetudine. Pariem că te-ai îndrăgosti de Gara de Nord dacă ai afla mai mult despre ea, cum ni s-a întâmplat și nouă.    

  Inaugurat în 1872, acesta este cel mai important nod feroviar al României: 200 de trenuri și 10.000 de oameni trec zilnic prin ea. Puțini dintre ei știu că Gara de Nord a rezistat bombardamentelor Aliaților în 1944 și că Ceaușescu plănuia să o dărâme. Și mai puțini au intrat în Salonul Regal construit special pentru vizita Împăratului Franz Joseph al Austro-Ungariei, un spațiu fabulos în care Carol I își aștepta cuminte trenul personal. Aproape nimeni nu mai știe că la etajul Gării de Nord se află o sală de spectacole de 450 de locuri sau că Muzeul CFR găzduiește una dintre cele mai interesante diorame cu trenuri electrice în miniatură din România.

   Ce facem la Train Delivery? Aducem pentru tine un tren pe care îl garăm pe linia 14, unde te așteaptă cel mai larg peron al Gării. Timp de 3 zile, te poți plimba dintr-un compartiment în altul trecând prin expoziții, spectacole, un restaurant pe șine și alte instalații urbane. În timpul ăsta câțiva dintre cei mai buni artiști graffiti din România vor desena trenul pe exterior, iar muzica va umple peronul, alături de zeci de proiecte gândite să redea gării fascinația pe care o merită. Tot pe linia 14 vom fi martorii unui proces de reconversie a unui vagon de marfă într-o cafenea, librărie și loc de întâlnire printr-o intervenție plastică-sculpturală care presupune decuparea tablei acestuia și transformarea ei în obiecte de mobilier.

    Dar lucrurile nu se termină pe peron – îți vom arăta Gara așa cum nu ai mai cunoscut-o niciodată, de la Muzeul CFR (unde orice părinte ar trebui să-și ducă copilul), Salonul Regal (unde nostalgicii și iubitorii arhitecturii vor avea parte de dezbateri cu cei mai interesanți intelectuali ai momentului), Sala de Spectacole (unde vei urmări filme care țin de cultura feroviară, precum Trenuri bine păzite de Jiri Menzel), sălile de așteptare, Salonul Mama și Copilul, crâșmele tradiționale, ba chiar și locul de unde doamnele Gării de Nord anunță mersul trenurilor.

   În urma unui concurs de proiecte, ARCUB finanțează la Train Delivery scena de muzică și cea de graffiti, așa că așteptați-vă la sunete colorate și la o întreagă simfonie de spray can-uri. Dacă anul trecut am adus pe scena Train Delivery muzica Gării de Nord prin oamenii care au cântat-o de-a lungul timpului (Corina Chiriac, Rimaru, Norzeatic, Vlad Dobrescu, printre alții), anul acesta îi vei putea asculta pe Silvia Dumitrescu & Discotecă, Rodion, Avant'n'Gard, plus o duminică plină de jazz. Printre grafferi îi veți întâlni pe Sweet Damage Crew, IRLO, Kero, ERPS, Dablef și mulți alții, pe care îi rugăm să nu deseneze pe alte trenuri decât cele agreate cu CFR :)

Ce a rămas în urma colaborării noastre cu CFR pentru Train Delivery #1?

•            Wi-Fi gratuit în toată Gara (caută rețeaua Train Delivery)

•            Taxiurile pirat nu mai sunt tolerate la ieșirea principală de la coloane

•            Coșurile de gunoi au fost înlocuite

•            Au fost montate panouri cu hărți care te ajută să te descurci mai ușor prin gară

•            Intrarea în Muzeul CFR a fost marcată printr-un graffiti care atrage vizitatori și fotografi

•            Angajații Gării de Nord abia așteaptă să te revadă

Cum v-am obișnuit, intrarea e liberă, gratuită, fără garduri, fără brățări și fără bilet de călătorie. Detalii despre program, proiecte și alte chestiuni feroviare: www.traindelivery.ro

Organizatori: Street Delivery, CFR SA, Fundația Carturesti

Proiect finanțat de: ArCuB

Constantin Noica filozoful, omul, legenda

Biblioteca Judeteana Panait Istrati

Braila

24 iulie - 8 august 2014

Tur Brancovenesc

Initiative de toata lauda

Bucuresti

26 iulie 2014

Vino sâmbătă, 26 iulie 2014, de la ora 14:00,

să pornim împreună pe urmele lui Constantin Brâncoveanu 

prin București!

Mergem să (re)descoperim câteva obiective brâncovenești din minunata capitală :)

Traseul turului: 

Spitalul Colţea - Biserica Sf. Gheorghe cel Nou - Dealul Mitropoliei - 

Mănăstirea Antim - Biserica Domniţa Bălaşa, Curtea Domnească.

-turul brâncovenesc este gratuit,

-se merge pe jos,

-toate obiectivele vizate sunt deschise pentru a fi vizitate,

-vizitarea acestora este gratuită,

-fotografiatul este permis în interior.

Turul durează aproximativ 2 ore.

Ghid- Georgeta Anechei -

 hoinariromani

Costume tradiționale din Banatul de Câmpie - splendoare și fast

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

București

31 iulie - 8 septembrie 2014

   Sala de expoziţii Gheorghe Focşa a Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti găzduieşte între 31 iulie – 8 septembrie expoziţia Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie – splendoare şi fast în colaborare cu Marius Matei, colecţionar pasionat de obiecte etnografice şi muzeograf angajat al Muzeului Satului Bănăţean, Timişoara.

   Expoziţia reprezintă o selecţie a celor mai frumoase podoabe tradiţionale lucrate de meşteri şi creatori populari din România. Vor fi expuse ansambluri vestimentare femeieşti şi bărbăteşti de la sfârşit de secol al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, redate în manieră autentică, dupa principiile etnografice, din trei zone etnografice: Lugoj, Buziaş şi Timişoara. 
   Piesele de rezistenţă, prezentate în expoziţie, vor fi salbele de argint, "comăşile” (bentiţe pentru cap, realizate din monturi de monezi), ace lucrate în filigran - podoabe ceremoniale - embleme ale costumelor tradiţionale de nuntă, dar şi accesorii - podoabe purtate de sărbători ori la alte evenimente importante, "oprege” şi catrinţe, realizate cu monturi de monede, dar şi piese de cojocărit, piese destinate amenajării interiorului casei. Exponatele vor fi însoţite de copii ale documentelor fotografice cu caracter istoric şi fotografii originale, ce atestă toate compunerile ansamblurilor vestimentare.
   Proiectul îşi propune să ofere un spaţiu de comunicare între colecţionari de obiecte etnografice, specialişti şi public, dar şi de promovare a meşterilor populari anonimi, ce au ştiut să păstreze prin creaţiile lor elemente artistice specifice în forme de exprimare tradiţională.
   Expoziţia va fi deschisă până la data de 8 septembrie 2014 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 11.00-19.00.

Mai multe informaţii:

Biroul Relaţii Publice

021 317 91 03 – int. 178, 186,194

Disimulare

Arta plastica contemporana romaneasca

Ioana Maria Sisea

Galeria Galateea, Bucuresti

1 august - 2 septembrie 2014

    Disimulare este o colecție, o vitrină de stări, chipuri și fațete. Ioana Maria Sisea portretizează, amalgamează, analizează polaritatea personalității, investigând natura duală a structurii umane. Nimic nu este esență pură, doar un alter ego, probabil incorigibil, dar inconturnabil. Orice chip are imprimat un semn, o pată, o cicatrice, dar orice pată are și o suprafață imaculată, neprofanată. Expoziția propune o desfășurare vizuală a plurivalenței ființei umane, o dezbatere sinceră despre recunoaștere și asumare.

   Măștile Ioanei Sisea înfățișează suma tuturor aspectelor egoului, nu doar a celor acceptate, ci în egală măsură a celor deloc remarcabile, contestabile, indezirabile. Între pată și imaculat, între colorat și incolor, între formă și diform, Ioana Sisea jonglează cu expresivitatea. Măștile distorsionate se coagulează în organisme, în pulsații, în ritualuri magice, în lavă vulcanică. Pe măștile fine, lise, elegante, Ioana intervine parțial cu incizii asupra porțelanului, adăugându-i vigoare. Asemeni personajului principal ce tranzitează culoarul hotelului din filmul lui Jean Cocteau, Le sang d’un poète, chipurile pe care le privește tânăra artistă, nu sunt altceva decât jocuri fictive ale fiecăruia dintre noi, spectatorii săi. (Raluca Băloiu, curator)

În jurul Marii Mediterane

Turism și gastronomie

Librăria Humanitas Kretzulescu, București

29 iulie 2014

    Terasa librăriei Humanitas Kretzulescu va găzdui marţi, 29 iulie, de la ora 19.00, un al doilea eveniment inspirat de cartea Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei de David Abulafia, apărută recent la Editura Humanitas. Noul tur în jurul Mării Mediterane este de această dată unul turistic şi culinar, ghidat de Ana-Maria Caia, Remus Vişan şi Cristian Lascu şi aromat de preparatele restaurantelor Meze Taverna, Divan şi Nonna Mia.

   Seara debutează cu o discuţie despre turismul pe Marea Mediterană pe care o vor purta Ana-Maria Caia, producătorul unora dintre cele mai apreciate emisiuni TV şi radio de călătorie, Remus Vişan, managing director Paravion şi Cristian Lascu, redactor-şef National Geographic.

   Trei dintre restaurantele de top din Bucureşti ne vor însoţi prin miresmele bucătăriei greceşti, turceşti şi italiene. Meze Taverna şi creaţiile bucătarului Georgios Kritos, restaurantul turcesc Divan şi preparatele orientale ale lui Salih Kilic şi restaurantul cu specific italian Nonna Mia şi măiestria culinară a lui Andrea di Russo ne vor aduce în faţă tradiţiile şi ingredientele a trei mari bucătării ale Mediteranei. Vom vedea cum şi dacă desele schimburi comerciale sau valurile de cuceriri şi influenţele culturale care s-au succedat în aceste zone se simt şi în gastronomie.

    Din vasta istorie a Mării Mediterane prezentată de David Abulafia în volumul Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei se pot reconstitui şi începuturile turismului. Odată cu scoaterea marilor texte ale Greciei şi Romei antice din bibliotecile mănăstirilor şi repunerea lor în circulaţie, pelerinajul spre locurile sfinte s-a transformat în parte în turism cultural, mulţi dorindu-şi să vadă oraşele şi templele faimoase ale antichităţii clasice. Petrarca a redactat în secolul XIV un itinerariu care a circulat intens. În secolul următor, negustorul Cyriaco din Ancona strângea informaţii şi schiţe ale unor ruine despre care credea că ar fi fost ale teatrului şi stadionului din Delphi, pentru o viitoare exploatare comercială a urmelor unei istorii care stârnea din ce în ce mai mult interes în epocă.

    În secolul XX fluxuri mari de turişti intră în contact cu locuitorii de pe coastele Mediteranei, lucru care este descris de David Abulafia prin termeni ca şoc cultural sau ciocnire culturală: "Fireşte, sosirea turiştilor dornici să se bronzeze i-a nedumerit pe localnicii din Mediterana, care erau obişnuiţi să se ferească de soarele din toiul zilei. Dar şi mai mare mirare le-a produs comportamentul turiştilor: contactul fizic dintre bărbaţi şi femei, mai ales fiind îmbrăcaţi atât de sumar, i-a şocat pe greci, pe tunisieni şi pe alţii.”