vineri, 11 martie 2022

Două generații de pictori

 


Arta plastică contemporană românească 


Ion Sălișteanu, Petru Lucaci 


Galeriile de Artă ale Municipiului București, 


1984




Ion Sălișteanu și fiica acestuia, Raluca. 




Articol publicat în Ziarul Scînteia de vineri, 10 februarie 1984.

Stilul Doina Levintza

 


ARCUB 


Hanul Gabroveni, București 


25 martie - 28 aprilie 2022



Imaging Futures

 


Muzeul de Artă Cluj-Napoca 


11 - 27 martie 2022



Graficiană, machetatoare, artistă

 


Aida Tasgian 


Muzeul Național de Istorie a României, București 


11 martie - 8 aprilie 2022





    Expoziția cuprinde o parte din numeroasele machetele de mărci poștale realizate de artistă, aflate în Colecția Filatelică a României. De la cele mai timpurii până la creațiile din perioada maturității, acestea surprind evoluția și transformările stilistice prin tema și discursul vizual abordat. Ziua internațională a copilului (1956), Crucea Roșie (1956), Ziua internațională a femeii (1960), Fluturi (1960) – premiat la concursul Cea mai fruoasă marcă a anului, A XV-a aniversare a Federației Mondiale a Tineretului Democrat (1961), Muzeul Satului (1963) – gravuri executate de artistul grafician și machetator Ion Dumitrana, sunt câteva dintre emisiunile machetate de Aida Tasgian pe care vă invităm să le descoperiți la MNIR.

    În expoziție sunt incluse, de asemenea, piese din colecția doamnei dr. Marie Louise Constantinescu, fiica Aidei Tasgian, căreia dorim să-i mulțumim și cu această ocazie. Astfel, publicul va avea prilejul să vadă fotografii ale artistei și obiecte de lucru care i-au aparținut, respectiv miniaturi, lucrări de grafică și picturi circumscrise unei palete diverse de exprimare plastică, atât prin minuțiozitatea specifică realismului, cât și prin tușe specifice artei abstracte.

***Mai multe detalii despre proiectul expozițional:  https://bit.ly/3KAlXAl

Colocviile Muzeului...

 


Lansare de carte 


Adrian Cioroianu 


Muzeul Țării Crișurilor, Oradea 


16 martie 2022



Pe simezele vâlcene - Perpetuum Studio

 


Arta plastică contemporană românească 


Dumitru Gorzo 


Râmnicu Vâlcea 


10 martie - 17 aprilie 2022




Singur - Viața lui Mihail Sebastian

 


Lansare de carte 


Tatiana Niculescu 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


17 martie 2022




Neterminatele iubiri

 


Lansare de carte, 


Biblioteca Națională a României, București


12 martie 2022



Pe simezele Capitalei - MMXXII

 


Arta plastică contemporană românească


Gabriel Stoian


Muzeul Național al Țăranului Român, București 


11 martie - 30 aprilie 2022




Pandemic

 


Expoziție de fotografie


George Popovici


Galeria de Artă Nicolae Tonitza, Iași


11 - 20 martie 2022



Univers textil - Mandala

 


Arta plastică contemporană românească 


Galeria de Artă Victoria, Iași


10 - 20 martie 2022



Furca de tors. Tradiție – Artă – Meșteșug

 


Muzeul Municipal Câmpulung 


februarie - aprilie 2022





    Muzeul Municipal Câmpulung are deosebita plăcere de a vă invita să vizitați expoziția temporară cu piese vechi de sute de ani: Furca de tors. Tradiție – Artă – Meșteșug găzduită până la finele lunii aprilie de Secția de Etnografie și Artă Populară.

Furca de tors este una dintre uneltele cele mai folosite de femeile din trecut.

   Etnografii precizează că furca de tors este un obiect moştenit încă din perioada precreştină, cu semnificaţii strâns legate de sărbătoarea de Dragobete.

   Dintotdeauna furca de tors a avut un rol social important, fiind primul obiect făcut cadou fetei de către feciorul cu care urma să se logodească.

   Furca era folosită de femei, dar ca produs de meșteșug ea aparține universului de creație masculin.

   Din punct de vedere tehnic, furca este o unealtă folosită pentru prelucrarea materiei prime (lâna) prin tors și e considerat că ne provine de la irili și traci.

   Furca o găsim și într-una dintre cele mai interesante credințe păgâne românești, aceea a Ursitoarelor, unde trei, șapte, nouă sau mai multe zâne ori spirite dețin controlul asupra destinului fiecărui om, stabilit încă de la naștere.

   Cea mai mare dintre ele, este numită Ursitoarea, ține furca și fusul; Cea mijlocie, Soarta, toarce; iar mezina, Moartea, este cea care curmă firul.

   În alte credințe, Dumnezeu ar fi cel care le-a însărcinat pe Ursite să ducă firul destinului pe pământ și uneori nici măcar El nu poate schimba cursul stabilit de ultima dintre ele. Se spune că ele i-au furat apa vieții lui Alexandru Macedon și au devenit nemuritoare; de aceea, ele cunosc destinul omului. În fiecare casă din țară se lăsau în trecut daruri sau „ursitoare” cu scopul de a le îmbuna în cele trei zile de la nașterea pruncului când stabileau așadar cum va arăta viața fiecăruia.

    În cadrul expoziției sunt prezentate publicului vizitator un număr de 91 obiecte din patrimoniul muzeal și din colecții private, precum furci de tors din sec. XX, din mai multe regiuni etnografice ale țării. Furci de tors din: Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banat, dar și alte obiecte de uz casnic și gospodăresc utilizate în industria casnică textilă, așa cum sunt: vârtelnița, sucala, scaunul, ș.a,m.d..

   Vizitatorul va intra într-o lume ambientală a șezătoarei, a clacăi, unde va putea admira manechine îmbrăcate în costume populare muscelene și alte piese de port bărbătesc, dar și fotografii din prima jumătate a sec. XX care surprind momente din viața pastorală a țăranului român și din industria casnică.

Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești.

Vă așteptăm cu mult drag să depănăm împreună povestea furcii de tors!

***Muzeul Campulung Muscel

Vila cu iluzii

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Operetă




Volum editat în 1985.












Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 8 februarie 1984.