sâmbătă, 14 decembrie 2019

Editura BISCARA la debut




Lansare de carte


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


18 decembrie 2019




    Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea Editurii BISCARA, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 miercuri, 18 decembrie 2019, de la ora 17:00. Participă: Gelu Negrea, critic şi istoric literar, Madeleine Dina, director editură, Victoria Milescu, Angela Dina-Moţăţăianu și Lucian Gruia.
    Madeleine Dina, iniţiatoarea acestui start-up, a chemat alături de ea o serie de contemporani care ,"au condei, sunt stăpâniţi de har, iubesc vorbele potrivite, ştiu să expandeze idei  neobişnuite în fraze fără cusur lexical şi gramatical, cântate ori, dimpotrivă, mustind adrenalină muşcătoare…”, iar primii trei autori ale căror cărți se lansează o dată cu noua editură sunt Victoria Milescu, Angela Dina-Moţăţăianu și Lucian Gruia.
    Victoria Milescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România; a publicat numeroase volume de poezii, cărţi pentru copii, traduceri în perioada 1994 – 2019, culegând o multitudine de premii onorante; cartea apărută la Editura BISCARA – Şlefuitorul de lacrimi – este un volum de poezii revizuit şi adăugit faţă de o primă variantă din anul 1995, tipărită la o altă editură din Bucureşti.
    Angela Dina-Moţăţăianu, aflată la al şaisprezecelea volum publicat din 2010 până în prezent (poezii, povestiri, nuvele, romane), a obţinut numeroase premii; cartea ce urmează a fi prezentată publicului – Povestiri atomice – este o colecţie de şaizeci de mini-proze ce nu depăşesc cinci sute de cuvinte (flash fiction), cu tentă fantastică.
   Lucian Gruia, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu un bogat palmares de poezie, proză şi critică literară din 1993 până în prezent, a încredinţat Editurii BISCARA reeditarea unui volum de eseuri, apărut în 2012 la Iaşi, referitor la universul filosofic şi literar blagian: Lucian Blaga – Universul clepsidră şi matricea stilistică.
   Ce au în comun cele trei prime apariţii? Toate conţin sau pun în lumină trăsături distincte ale transmodernismului pe care Editura BISCARA îşi propune să-l promoveze nu numai la nivel de curent literar-artistic, ci şi ca mod de viaţă.
Intrarea este liberă.
Vă așteptăm!

Vara festivalurilor (1965)




România de-altădată,




Imagine din Oameni și șoareci de John Steinbeck; 
în planul întîi, Florin Piersic.






Rememorări (semnate Valentin Silvestru) publicate în Gong,
Almanahul Revistei Teatrul Azi. 1990.


România întregită la sfârșitul anului 1919. Realități și provocări instituționale




Muzeul Uniersității Alexandru Ioan Cuza 


Iași 


17 decembrie 2019







Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu – Dezvăluiri




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


21 decembrie 2019




    Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală Iulia Hasdeu vă invită sâmbătă, 21 decembrie 2019, ora 14:00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) la evenimentul Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu – Dezvăluiri. Participă: Crina Bocșan Decusară și Maria Boescu.
    Iulia Hasdeu s-a născut la 2/14 noiembrie 1869, la Bucureşti.  La doar 3 ani deosebea literele, iar la 4 ani vorbea corect în franceză şi în germană, știa să scrie și desena cu talent. Memora orice cu o uşurinţă uimitoare. La 7 ani recita fără cusur poeziile lui Macedonski, Alecsandri, Bolintineanu, fabulele lui La Fontaine şi versuri din manualele germane şi franceze.
    Pe întreg parcursul scurtei sale vieţi, Iulia a scris peste 130 de poezii, câteva nuvele și avea pregătite planurile unor piese de teatru, pe care nu a mai apucat să le dezvolte, deși dramaturgia a fost visul ei. Instinctul premonitoriu a determinat ca moartea să devină un laitmotiv obsesiv, despre care povestea ca și cum ar înțelege ceea ce avea să i se întâmple.
Între tată şi fiică se va naşte o puternică legătură sufletească şi intelectuală. La 11 ani pleacă, împotriva voinței ei la Paris, însoțită de mama, iar dorul de casă, de țară și de prietenele ei dragi se va revărsa în scrierile sale. Începând din 1885, la 16 ani, în timpul vacanțelor petrecute alături de familie în Elveția, Franța și România, Iulia va scrie cea mai mare parte a operei sale. Versurile ei emană multă tristeţe şi o înțelegere inexplicabilă a sentimentului de moarte.
     Boala necruţătoare la acea vreme, tuberculoza, pentru care încă nu se inventase leacul potrivit, a răpus-o. La 17/29 septembrie, Iulia Hasdeu moare la București în braţele părinţilor săi, în camera copilăriei sale, din clădirea arhivelor, unde se află în zilele noastre Parcul Izvor.    Este înmormântată la Mausoleul de la Cimitirul Șerban Vodă din București.
Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Ghintuș - Becheș- Laibăr




Muzeul de Artă Târgoviște 


17 - 31 decembrie 2019




    Port popular de peste munți, din Transilvania și Banat, vechi de mai bine de un secol expus în premieră la Muzeul de Artă, intr-o expoziție temporară, ce aduce în fața publicului adevărate tezaure vestimentare, piese deosebit de valoroase.
    Decorate cu măiestrie, cojoacele din blană de oaie, dispun de un câmp ornamental bazat pe compoziţii fitomorfe (pomul vieţii, ruje, frunze, merişoare etc.), dar şi pe broderii, executate din fire subţiri de lână sau mătase policromă (numită popular "bircă”) şi aplicaţii de piele fină, vopsită şi perforată.

Pe simezele Capitalei - HEAVYlayers




Arta plastică contemporană românească 


Daniel Rădulescu 


Rotenberg - Uzunov Art Gallery, București 


13 decembrie 2019 - 10 ianuarie 2020




    "Comunicarea nonverbală transpusă prin lumină și fum, determină oțelul să reprezinte doar un vehicul personal și ideal pentru a le fuziona pe cele două, totul reprezentând o utopie. Ceva doar aparent prezent. Sculptura comunică cu întreg spațiul, m-am folosit de lumină și fum pentru a inunda fiecare atom din încăpere. Întreaga compoziție este dominată de contrastul puternic dintre materii, omogenizându-le am determinat sculptura să respire și să comunice cu spectatorul.” (Daniel Rădulescu)

Ca dramaturg...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Vasile Alecsandri (1821 - 1890)




Matei Millo în Kera Nastasia.




Personajul Chirița în scena de teatru din Căruța cu paiațe
de Mircea Ștefănescu, interpretat de Sonia Cluceru.





Vraca în rolul Horațiu din Fîntîna Bșanduziei.



Dan Nasta în Despot Vodă.


Articol publicat în Gong, Almanahul Revistei Teatrul Azi. 1990.



Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională




Lansare de carte 


Sterian Pricope 


Câmpulung 


19 decembrie 2019




    Domnul Sterian Pricope și echipa Muzeului Municipal Câmpulung au onoarea de vă invita la lansarea cărții Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională (volumul I).
    Evenimentul va avea loc în data de 19 decembrie 2019, ora 16:00, în sala mare a Primăriei Municipiului Câmpulung, în prezența oficialităților locale și a reprezentanților vieții culturale a comunității.
Doar cunoscându-ne trecutul ne putem redescoperi ca oamenii de mâine.
    Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională nu este o carte de istorie plină doar de locuri şi date, ci reprezintă o poveste cu şi despre oameni, cu fapte şi întâmplări. 
    O lucrare care "provoacă trecutul şi îndeamnă la reflecții asupra viitorului“, cititorul descoperind treptat importanța identității comunității locale în context național.
    O carte care merită descoperită filă cu filă, un unic prilej de a cunoaşte mai mult şi mai multe, aşa cum o spune în cuvântul înainte chiar dl. col. (r) Nicolae Uszkai.

O nouă donație - Colecţia Dan şi Liana Nasta




Muzeul Colecțiilor de Artă 


București 


14 decembrie 2019





Locul: Muzeul Colecţiilor de Artă, corp a, etaj I (Calea Victoriei 111)
Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00
Tarif: 10 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

    Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei Dan şi Liana Nasta, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor. Colecţia a fost donată muzeului în memoria cunoscutului colecţionar şi om de teatru şi film, care şi-a dedicat, alături de soţia sa, întreaga viaţă formării acesteia.


     Piesele care au decorat casa celor doi din cartierul Cotroceni, deschisă în permanenţă iubitorilor de frumos, alcătuiesc o colecţie eclectică, cea mai importantă parte a ei fiind transferată pe simezele şi în spaţiile de conservare ale muzeului. Donaţia, constând în 769 de piese, cuprinde artă plastică europeană şi românească (pictură, sculptură, grafică), precum şi artă decorativă europeană, orientală şi românească (textile, mobilier, ceramică, sticlă, metal, piatră şi lemn policrom), provenite din diferite spaţii geografice şi epoci artistice. La acestea se adaugă şi o serie de piese arheologice, datând din Neolitic şi până în Antichitatea târzie.
    Ȋnainte de a fi expusă, o selecţie reprezentativă pentru ansamblul colecţiei a făcut obiectul unui atent demers de restaurare, conservare şi cercetare, asigurat integral de specialiștii muzeului.


    Dan Nasta (Bucureşti, 1919 – Bucureşti, 2015) a fost o figură proeminentă a teatrului şi cinematografiei româneşti, profesând, de-a lungul unei îndelungate şi bogate cariere, ca actor, regizor, scenarist, scenograf şi teoretician al teatrului. Ca actor, a făcut parte din distribuţiile unor producţii cinematografice precum Insula comorilor (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), Vlad Țepeș (regia Doru Năstase, 1979), Bietul Ioanide (regia Dan Pița, 1980), Blestemul pământului, blestemul iubirii(regia Mircea Mureșan, 1980), Semnul șarpelui (regia Mircea Veroiu, 1981). A fost distribuit în numeroase roluri de teatru încă din perioada interbelică, regizând el însuşi spectacole precum Despot Vodă (Teatrul Naţional din Iaşi, premiera: 21 februarie 1958), Hamlet (Teatrul de Stat din Timişoara, premiera: 25 martie 1961), Richard al III-lea (Teatrul de Stat din Sibiu, premiera: 13 iulie 1969), Don Carlos (Teatrul Naţional din Iaşi, premiera: 27 noiembrie 1980). A semnat, totodată, scenografia unor spectacole, între care Horia (Teatrul Bulandra, premiera: 15 iunie 1956), spectacolul Hamlet de la Timişoara, deja menţionat, Ritual pentru Constantin Dimitrie Antioh Cantemir (Teatrul Nottara, premiera: 17 februarie 1974).


     Vă invităm să descoperiţi în pragul Sărbătorilor un ansamblu format din obiectele extrem de valoroase din punct de vedere artistic, istoric şi documentar în mijlocul cărora au trăit şi au creat în tihnă, iubire şi coeziune intelectuală soţii Dan şi Liana Nasta!

Printre regizori...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Ivan Helmer










Interviu publicat în Gong, Almanahul Revistei Teatrul Azi. 1990.


Educarea tinerei generații la...




România de-altădată (?!) 


Casa de Cultură a Sectorului 1, București












Articol publicat în Almanah Tehnium '83. Decembrie 1982.

Proiectul Revoluția




Spectacol-Lectură 


Saviana Stănescu 


ARCUB, București 


16 decembrie 2019



   Dramaturgul româno-american Saviana Stănescu a venit de la New York să dezvolte un proiect unicat despre ce înseamnă pentru cei din diaspora întoarcerea acasă, la Kilometrul Zero al Revoluției din Decembrie 1989.
   Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 16 decembrie 2019, ora 16:00, în Sala Mare a Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB), din Strada Lipscani 84-90, la spectacolul forum-lectură cu Proiectul Revoluția, o nouă piesă de Saviana Stănescu și în regia acesteia, despre cel mai fierbinte moment din istoria noastră recentă.
    Participă actorii: Ioana Bugarin, Ioana Flora, Ioana Pavelescu și Filip A. Condeescu.
Cu sprijinul Ioanei Gonțea, producător asociat la Platforma Internațională de Teatru București.
    Lectura scenică va fi urmată de discuții cu publicul, într-un forum în care spectatorii își pot împărtăși impresiile despre spectacol și/sau istoriile personale de la Revoluția din 1989.
    Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB).

Pe simezele ieșene - Neatins




Arta plastică contemporană românească 


Mădălina Andronic 


Galeria Dana, Iași 


17 decembrie 2019 - 14 ianuarie 2020





A fost martor ocular




Lansare de carte 


Victor Teodoru 


Librăria Elstar, Câmpina 


19 decembrie 2019