Se afișează postările cu eticheta Institutul Cultural Român Mihai Eminescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Institutul Cultural Român Mihai Eminescu. Afișați toate postările
marți, 10 ianuarie 2023
luni, 8 aprilie 2019
Presa românească la Centenar
Prezențe românești peste hotare
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu, Chișinău
9 aprilie 2019
***ICR Chișinău
joi, 10 ianuarie 2019
100 de cămăși basarabene salvate de la dispariție
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Chișinău, Republica Moldova
16 ianuarie - 28 februarie 2019
***Varvara Buzila
luni, 10 octombrie 2016
Preoții militari în Primului Război Mondial
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Chișinău, Republica Moldova
12 octombrie - 11 noiembrie 2016
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în
colaborare cu Consiliul Județean Argeș, Muzeul Județean Argeș, Primăria
orașului Mioveni, Centrul Cultural Mioveni și Primăria Municipiului Chișinău,
organizează miercuri, 12 octombrie 2016, ora 16:00, la Galeria La Rond, situată
în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, vernisarea
expoziției Preoții militari în Primului Război Mondial.
Evenimentul este integrat în programul de diplomație
culturală România - 100 conceput și aprobat de Guvernul României, care are
drept scop prezentarea valorilor culturale-istorice românești în spațiul
Republicii Moldova și pentru a marca 100 de ani de la intrarea României în
Primul Război Mondial.
Expoziția, formată din 22 de bannere, cuprinde o serie de
documente, mărturii și fotografii inedite, extrase din arhivele existente în
Arhivele Militare Române,fondul Inspectoratul Clerului Militar și în colecția
Muzeului Militar Național referitoare la activitatea duhovnicilor militari în
perioada Marelui Război, în tot spațiul românesc, inclusiv în Basarabia.
Iconomul George Cretu, preot militar din Grupul General
Rășcanu raportează despre faptul ca inițiativa sa de a înființa Școala de
adulți în Târgul Calarași din Basarabia s-a bucurat de un deosebit succes.
“Școala de adulți-consemna el în raport-funcționează regulat de la 1 aprilie,
în două săli cu peste 100 auditori: domni, doamne, militari etc. sub conducerea
mea, iar cei între 14 si 18 ani sub conducerea domnului căpitan Lefter. După doua
sedințe numărul auditoriului tinde să se dubleze, întrucât azi mă vad pus în
plăcuta situație de a mai deschide un alt curs pentru o nouă serie de auditori
formată din funcționari de la poșta, gară, prefectură, primărie, spital etc.” (
Arhivele Militare Române, fond Inspectoratul Clerului Militar, dosar 23, f.16)
***ICR Chisinau
marți, 17 martie 2015
Unirea Basarabiei cu Patria-mamă
Diaspora romana
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Academia de Arte, Chisinau, Republica Moldova
27 martie 2015
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în
colaborare cu Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Istorie al AŞM,
Primăria Municipiului Chișinău, Facultatea de Istorie şi Filosofie a
Universitatea de Stat a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat Ion
Creangă din Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Cultură
și Istorie Militară, organizează Conferinţa ştiinţifică cu tema Unirea
Basarabiei cu Patria-mamă, România - 27 martie 1918, cu prilejul aniversării
Zilei Unirii Basarabiei cu România.
Programul Conferinței va include comunicări și lansări de
carte ale istoricilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Participanți:
Republica Moldova
Prof. univ.dr. hab. Alexandru Moşanu, membru de onoare al
Academiei Române,
Conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, Institutul de
Istorie al Academia de Științe a Moldovei,
Conf. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Institutul de Istorie al
Academia de Științe a Moldovei,
Conf. univ. dr. Gheorghe Negru, Institutul de Istorie al
Academia de Științe a Moldovei,
Cerc. ştiinţ. Ion Negrei, Institutul de Istorie al Academia
de Științe a Moldovei,
Conf. univ. dr. Gheorghe Palade, Universitatea de Stat a
Moldovei,
Conf. univ. dr. Elena Negru, Institutul de Istorie al
Academia de Științe a Moldovei.
România
Prof. univ. dr. Ion Agrigoroiaei, Universitatea A. I. Cuza,
Iaşi,
Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Universitatea Oradea
Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Universitatea Oradea
Prof. univ. dr. Nicolae Tanașoca, Institutul de Studii
Sud-Est Europene, Academia Română
Prof. univ. dr. Constantin Iordan, Institutul de Studii
Sud-Est Europene, Academia Română.
Evenimentul va avea loc vineri,
27 martie 2015, ora 10:00
Vechiul sediu al Sfatului Țării
Blocul 2 al Academiei de Arte, str. A. Mateevici, Chișinău.
***ICR Chisinau
marți, 16 decembrie 2014
Un strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Mitropolitul Iosif Naniescu
Sângerei, Republica Moldova
17 decembrie 2014
Miercuri, 17 decembrie 2014, ora 12.00, Institutul Cultural
Român Mihai Eminescu la Chișinău organizează, la Sângerei, dezvelirea
bustului mitropolitului Iosif Naniescu, lucrare finanțată de Institutul
Cultural Român și realizată de artistul plastic din Republica Moldova, Iulian
Condrea.
La eveniment și-au anunțat prezența domnul Nagy Mihály
Zoltán, vicepreședinte al Institutului Cultural Român, domnul Valeriu Matei,
director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, domnul
Gheorghe Meaun, președintele Raionului Sângerei, domnul Vasile Doga, primarul
orașului Sângerei, împreună cu alți reprezentanți ai autorităților centrale și
locale.
Marele mitropolit al Moldovei si Sucevei Iosif al II-lea,
Naniescu, a fost, alături de Sfântul Calinic de la Cernica, cel mai strălucit
ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX. Născut
la 15 iulie 1818 în familia preotului Vasile Anania şi al prezbiterei Teodosia,
din satul Răzălăi (de lângă Sângerei), ţinutul Bălţi, el rămâne la vârsta de
doi ani orfan de tată și de aici încolo cunoaște toate greutățile vieții.
Educat de mama în spiritul creștinismului ortodox, luat în grijă de fratele
mamei Teofilact, care a fost călugăr apoi ierodiacon la Mănăstirea Frumoasa din
Basarabia, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Iosif Naniescu învață
la Manăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi, la Seminarul teologic din Buzău şi
apoi la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti (1840-1847) și face, apoi, o
strălucită carieră în biserica ortodoxă: de la simplu călugăr în 1835, egumen
la Mănăstirea Şerbăneştii Morunglavului - Râmnicu-Vâlcea (1849), preot în
Bucureşti (1850), protosinghel în 1852 şi egumen la Mănăstirea
Găişenii-Dâmboviţa (1857), arhimandrit (1861) şi egumen la Mănăstirea Sărindar
din Bucureşti (1863), arhimandrit și profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe
Lazăr şi la Liceul Matei Basarab din București (1864 – 1870), director la
Seminarul Central din București (1870 – 1871), arhiereu (1872) și episcop de
Argeş (1873), mitropolit al Moldovei (din 1875 până în 1902). În această ultimă
calitate, timp de 27 de ani, mitropolitul Iosif Naniescu a păstorit cu o rară
blândeţe şi înţelepciune Mitropolia Moldovei, desfîșurînd o bogată activitate
duhovnicească, teologică, pastoral, cultural şi socială, fiind supranumir în
popor Iosif cel sfânt şi milostiv, un exemplu viu şi greu de urmat. Refuză de
mai multe ori scaunul patriarhal. Se stinge din viață la 26 ianuarie, 1902 și e
înmormântat în partea de sud a Catedralei mitropolitane din Iași.
Iosif Naniescu a fost un mare ctitor de așezăminte
ecleziastice, de cultură și de învățământ. De numele său este legată ridicarea
Catedralei mitropolitane din Iaşi (1881–1887), a cărei piatră de temelie şi
început fuseseră puse de mitropolitul Veniamin Costachi. Cu mari eforturi
biserica catedrală din Iaşi era finalizată prin sfinţirea din 23 aprilie 1887,
în prezenţa regelui Carol I. Ulterior, în această catedrală Iosif Naniescu
aduce moaştele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
Mitropolitul Naniescu reface și clădirile din incinta
Centrului mitropolitan, restaurează bisericile Sfinţii Trei Ierarhi,
ctitorită de Vasile Lupu şi Sfântul Nicolae Domnesc ctitorită de Ștefan cel
Mare.
Iosif Naniescu este cel care continuă lucrările începute de
mitropolitul Veniamin Costachi şi în ceea ce priveşte Seminarul teologic Veniamin. Constatând condiţiile improprii în care acesta îşi desfăşura
activitatea, mitropolitul Iosif cumpără palatul din Iaşi al fostului domnitor
Mihail Sturdza pentru a stabili acolo şcoala. După reparaţiile necesare şi
extinderea impusă de noua destinaţie a clădirii, Seminarul Veniamin este
mutat în această locaţie din imediata apropiere a Catedralei şi a Reşedinţei
mitropolitane din Iaşi.
Profesorii şi elevii s-au bucurat de atenţia specială a
ierarhului. Între 23 martie 1883 şi 18 ianuarie 1887, sub îndrumarea şi cu
cheltuiala mitropolitului Iosif, a apărut la Iaşi Revista Teologică, redactată
de profesorii Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu. Revista a avut o
înaltă ţinută ştiinţifică şi un profund caracter misionar.
Mare iubitor de cultură, mitropolitul Iosif Naniescu a
dăruit Academiei Române bogata sa bibliotecă (peste 10.000 de volume, peste 300
tipărituri vechi româneşti, numeroase manuscrise şi doua lăzi cu documente).
Interesat de literatura română, el a continuat să adune lucrări cu o tematică
variată, multe dintre ele ale unor autori contemporani cu el, dar şi opera ale
literaturii universal de o reală valoare istorică şi literară, pe care la
finele vieţii le-a dăruit bibliotecii Academiei Române, la fel ca şi
manuscrisele sale, în special cele de muzică.
La 16 aprilie 1888, Academia
Română l-a ales membru de onoare. Mitropolitul Iosif s-a remarcat prin
dragostea sa pentru muzica bisericească, rămânând de la el manuscrise muzicale de
o deosebită valoare. La rugămintea compozitorului Gavriil Musicescu, dirijorul
corului catedralei, a permis şi a susţinut prezenţa femeilor în corurile
bisericeşti. A selectat cei mai buni cântăreţi şi predicatori care să
înfrumuseţeze sfintele slujbe. Între cei care au activat în această perioadă
amintim pe arhidiaconul Vasile Marţian şi pe protopsaltul Dimitrie Suceveanu.
Mitropolitul Iosif era el însuşi un bun liturgist, un predicator priceput şi un
neîntrecut cântăreţ, participând zilnic la slujbele oficiate la catedrală.
Mitropolitul Iosif a scris lucrări literare şi musicale (unele dintre melodiile
sale, precum Răspunsurile Mari în glasul VIII, au fost înveşmântate
armonico-polifonic de mari compozitori români precum Gavriil Musicescu, George
Dima, Dumitru G. Kiriac, Ioan D. Chirescu, Nicolae Lungu şi mulţi alţii,
păstrându-se neschimbată linia melodică şi fiind cântate şi în zilele noastre),
a adunat toate cântările bisericeşti, care circulau în foi volante, pentru a le
pune într-un volum, a scris predici, cuvântări şi o lucrare dedicată istoriei
seminariilor teologice. A editat lucrarea lui Gavriil Protul Viaţa Sfântului
Nifon. A păstrat cu sfinţenie manuscrisele psaltice ale lui Macarie, pe care i
le încredinţase episcopul Chesarie. Spre sfârşitul vieţii le-a donat
Bibliotecii Academiei Române.
Iosif Naniescu a fost un bun orator, un
neîntrecut vorbitor. S-au păstrat câteva predici cu totul deosebite. A ţinut o
predică la sfinţirea catedralei de o mare profunzime teologică, culturală şi
patriotică. În timpul său era o creştere duhovnicească, o slujire căutată de
toată lumea din Iaşi şi nu numai.
Mitropolitul Iosif Naniescu era un om
milostiv. Nimeni nu pleca de la el neajutorat. Mărturiile vremii consemnează că
aproape 200 de oameni săraci veneau constant la mitropolitul Iosif Naniescu
pentru a primi ajutor. O mulţime de tineri, studenţi şi elevi din Iaşi veneau
la el ca la un părinte după ajutor. Documentele vremii spun că sufrageria lui
era ca un internat pentru copiii sărmani. De aceea a intrat în istoria
Bisericii ca un ierarh milostiv.
Mitropolitul Iosif Naniescu, mare ierarh ortodox, a cărui
canonizare e preconizată de Biserica Ortodoxă Română, e şi o mare personalitate
a culturii române şi prin instalarea acestui bust, ICR îi aduce prinosul de recunoştinţă
al tuturor românilor.
luni, 27 octombrie 2014
Univers poetic neoromantic și militantism civic
Prezențe românești peste hotare
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Leonida Lari
Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova
28 octombrie 2014
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău în
colaborare cu Academia de Științe a Moldovei şi Institutul de Filologie al AȘM
organizează, în data de 28 octombrie 2014, o conferință științifică dedicată
împlinirii a 65 de ani de la nașterea poetei Leonida Lari.
Evenimentul va avea loc va avea loc marţi, 28 octombrie
2014, ora 14:00, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel
Mare şi Sfânt nr. 1, et. II).
Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare
națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al
URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din
Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea
Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una dintre componentele
constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). În perioada 1992-2008 a
fost deputat în Parlamentul României. Este autor a 24 de volume de poezie și
proză: Piața Diolei (1974), Marele vânt (1980), Mitul trandafirului (1985),
Scoica solară (1987), Insula de repaos (1988), Lumina graitoare (1989), Dulcele
foc (1989), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1991), Al nouălea val (1993),
Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995), Lunaria (1995),
Aldebaran (1996), Între îngeri și demoni (1998), Învingătoarele spații (1999),
Insula de repaus (2000), Răstignirea porumbeilor (2003), Epifanii și teofanii
(2005), Infinitul de aur (2006), Sibila (2006), Traduceri din lirica universală
(2009), 101 poeme (2009).
Premii: Premiul România Mare, Premiul Flacăra, Totuși iubirea,
Premiul revistei Cronica (Iași), Premiul Tibiscus – Serbia, Premiul Mihai
Eminescu al Academiei Române.
marți, 2 septembrie 2014
România și românii în Primul Război Mondial
Diaspora română
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Galeria la Rond, Chișinau, Republica Moldova
4 septembrie 2014
Pentru marcarea unui secol de la declanșarea Primului Război
Mondial, eveniment de răscruce în istoria modernă care a schimbat harta
geopolitică a lumii, inclusiv harta României, Institutul Cultural Român Mihai
Eminescu la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României,
Arhivele Naționale ale României, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca,
Primăria Municipiului Chișinău, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu
sprijinul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe si aportul Muzeului Național
de Istorie a Moldovei, organizează joi, 4 septembrie 2014, ora 11.00, la
Galeria la RonD situată în preajma monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt
din Chişinău, expoziția stradală România și românii în Primul Război Mondial.
luni, 11 august 2014
Școala Ardeleană
Prezențe românești peste hotare
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu
Galeria La RonD, Chișinău, Republica Moldova
12 august 2014
Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în
colaborare cu Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național
al Literaturii Române și Biblioteca Națională a Republici Moldova, organizează
marți, 12 august 2014, la ora 11.00, vernisarea expoziției Școala Ardeleană la rondul din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Expoziția Școala
Ardeleană e prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la adoptarea în 1989 a
statutului limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, revenirea la
alfabetul latin și se înscrie în suita de manifestări organizate de ICR
Chișinău și dedicate Zilei Naționale a Limbii Române, care va fi sărbătorită pe
31 august a.c.
Alcătuită din 18 bannere de 0,92 x 2,10 m, expoziția conţine
imagini, fotografii și documente de epocă, opinii ale istoricilor și oamenilor
de cultură cu privire rolul jucat de reprezentanții Școlii Ardelene, care au a
servit cauzei idealului naţional, la a cărui fundamentare au contribuit
hotărâtor, prin recursul la istorie, la evoluția limbii române și la originile
nobile ale poporului român.
Școala Ardeleană este unul dintre cele mai importante
fenomene în istoria culturii și spiritualității românilor, care a marcat
profund procesul de modernizare a societății românești, stimulând gândirea
istorică și lingvistică, și contribuind la formarea conștiinței de unitate
națională a românilor. Începută ca o mişcare a intelectualităţii din
Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al
XIX-lea, Școala Ardeleană a fost primul nucleu iluminist din cultura română.
Programul Şcolii Ardelene, expus în cele două memorandumuri, Supplex libellus
valachorum Transilvaniae (din latină, însemnând Petiția Valahilor din
Transilvania) a fost întocmit de cei mai însemnați reprezentanți ai națiunii
române din Transilvania: Samuil Micu Klein, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan
Budai-Deleanu, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Mehesi, Ioan Para etc. Petițiile au
fost semnate, în numele națiunii române, de categoriile sale libere - Clerus,
Nobilitas, Civicusque Status Universae Nationis in Transilvania Valachicae.
Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcopul
greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea
Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat
Curții din Viena la 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic
de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei. Memoriul
Supplex libellus valachorum Transilvaniae, redactat de Iosif Mehesi, luptător
pentru emenciparea românilor din Transilvania, funcționar la Cancelaria aulică
de la Viena, reprezintă primul document istoric prin care se cere recunoaşterea
românilor din Transilvania ca națiune egală în drepturi cu celelalte națiuni
ale Sfântului Imperiu Roman. Preluând din patrimoniul de gândire al
Iluminismului european principii, argumente și idei, Școala Ardeleană s-a pus
în slujba mișcării naționale și sociale pentru emanciparea și realizarea
năzuințelor de unitate și libertate ale poporului român. Din punct de vedere
cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului
istoriei şi limbii române, a dezvoltării științelor naturii şi învățământului.
În spiritul curentului iluminist european, reprezentanții Scolii Ardelene au
scris cărţi de istorie, literatură, gramatică, au întocmit dicţionare, au
înfiinţat şcoli şi biserici. Cele mai importante lucrări publicate de
reprezentanții Școlii Ardelene sunt: Istoria şi întâmplările românilor de
Samuil Micu Klein, Hronica românilor şi a mai multor neamuri de Gheorghe
Şincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, De
originibus populorum Transylvaniae de Ion Budai-Deleanu, Elementa linguae
daco-romanae siva valachicae de Samuil Micu Klein (în colaborare cu Gheorghe
Șincai, Samuil Micu Klein a elaborat prima gramatică românească tipărită și
prima editată cu caractere latine).
Istoricii Şcolii Ardelene au jucat un rol
important în acumularea dovezilor pentru susţinerea egalităţii în drepturi a
românilor din Transilvania cu celelalte naţiuni ale Sfântului Imperiu Roman de
Națiune Germană. Studiile lor au urmărit să dovedească latinitatea limbii
române, și originea nobilă a poporului român. Membrii Școlii Ardelene au pus
problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic, în ciuda unor
idei exagerate (se propunea o ortografie etimologică şi se cerea eliminarea
elementelor nelatine din limbă). Trăsătura fundamentală a Iluminismului Şcolii
Ardelene constă în solida argumentaţie istorică, filologică şi demografică a
latinității românilor care erau demni de drepturile spirituale, politice şi
sociale ale "naţiunilor" transilvănene. Toate aceste revendicări erau,
aşadar, înscrise în cele două petiții adresate împăratului Leopold al II-lea,
Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792).
Şcoala Ardeleană are meritul de a
fi pus bazele cercetării științifice, a etnogenezei și a istoriei românilor și
a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a
artelor.
Influența Școlii Ardelene a fost resimțită de cercurile
culturale din Moldova și Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX – lea,
stimulând cercetarea istoriei și promovarea limbii române și contribuind la
consolidarea conștiinței unității naționale.
Ioan Budai-Deleanu, unul dintre corifeii Școlii Ardelene, e
și cel dintâi mare poet român de talie europeană, a cărui epopee, Țiganiada,
publicată și receptată cu întârziere, cunoaște un adevărat reviriment în epoca
modernității și postmodernității, devenind un model pentru mulți din poeții
optzeciști, începând cu Petru Romoșan (cel din Comedia literaturii), Florin
Iaru, Mihail Gălățanu, Cristian Popescu și, bineînțeles, Mircea Cărtărescu,
care-i aduce un adevărat elogiu în Levant-ul său..
Abonați-vă la:
Postări (Atom)