Arta plastica contemporana romaneasca
Teatrul Dramatic Fani Tardini, Galati
7 octombrie 2012
Boholţ este
un sat din Ţara Făgăraşului, care aparţine de comuna Beclean, judeţul Braşov.
Este o localitate ce datează dinainte de secolul al XIII-lea, atestată
documentar în 1317. Din vatra acestei aşezări s-au ridicat de-a lungul anilor
nenumăraţi intelectuali, dintre care mulţi profesori, preoţi, medici, ingineri,
economişti, jurişti. Este şi locul de naştere al Î.P.S. Serafim Joantă,
Arhiepiscop de Berlin, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Germania şi Europa Centrală şi de Nord.
De aici a pornit pe drumul vieţii şi
inginerul Vasile Joantă, rudă cu înaltul ierarh, stabilit de mai mulţi ani în
Galaţi, fiind director general al Fabricii de bere Martens S.A. Domnia sa, un
iubitor împătimit al artelor frumoase, a luat în această vară iniţiativa de a
organiza în casa părintească din Boholţ o tabără de creaţie, gândind ca în
viitor să întemeieze un muzeu în localitatea natală.
Primii care i-au răspuns
invitaţiei au fost plasticienii gălăţeni Teodor Vişan, Liviu Adrian Sandu şi
Raul Popa, cărora li s-au alăturat bucureştenii Tudor Meiloiu, Marilena
Măntescu Isac, Gavril Moceanu, Alexandru Măntescu Isac, bistriţean-năsăudeanul
Lucian Bichigean şi ploieşteanul Dragoş Minculescu. O echipă de şapte pictori
şi doi sculptori, care au avut la dispoziţie în cursul lunii august, în casa
părintească a domnului Vasile Joantă, toate înlesnirile pentru documentare şi
pentru realizarea unui prim lot de lucrări pentru viitorul muzeu din Boholţ.
Cu
tablourile create, acesta a organizat în luna septembrie o expoziţie în cadrul
Fundaţiei Culturale Negru Vodă din Făgăraş, iar în prezent a oferit-o şi
gălăţenilor, fiind găzduită în foaierul Teatrului Dramatic Fani Tardini (vernisaj, 7 octombrie).
Este o manifestare de ţinută, în care putem admira
deocamdată doar rodul muncii celor şapte pictori, lucrări în care ei
înfăţişează privelişti, oameni, monumente istorice şi locuri din Ţara
Făgăraşului. Aşa cum era şi firesc, centrul de interes l-a constituit satul
Bohonţ, localitatea despre care monografistul aşezării, Aurel Dragoş, scria că
este "un sat al tradiţiei, statorniciei şi speranţei”.
Teodor
Vişan, în cele şapte lucrări realizate în tabără, a reţinut imagini panoramice
ale Bohonţului şi oraşului Făgăraş, secvenţe cu drumuri, case, biserici, dar şi
scene cu femei îmbrăcate în vestimentaţia populară specifică zonei. Peisajele
sale transcriu privelişti desfăşurate pe mari întinderi spaţiale, cu un joc
echilibrat de planuri, se observă interesul artistului pentru redarea culorii
locale, natura este tonică şi respiră prin toate elementele în lumina estivală
binefăcătoare. Colorile de acrilic sunt vii şi strălucitoare (Boholţ –
panoramic, Oraşul Făgăraş, Boholţ, Peisaj din Boholţ, Peisaj cu
biserică). Personajele din compoziţia Femei din Boholţ sunt frumoase la chip
şi la suflet, poartă cu mândrie costumele populare, iar privirea lor emană
robusteţe psihică, optimism şi dragoste de viaţă. Florile de câmp le-aş
asemui chipului acestor femei, fiindcă sunt la fel de frumoase, delicate şi
proaspete.
Bistriţean-năsăudeanul Lucian Bichigean se opreşte asupra unor
grupuri de case, văzute din perspectivă mai mult frontală, urmărind să pună în
evidenţă specificul arhitectural al acestora, materialitatea şi patina
zidurilor şi acoperişurilor (Casă în soare, Casă părăsită, Boholţ, Case
vechi la Boholţ).
Acelaşi lucru îl observăm şi la Marinela Măntescu Isac,
numai că ea aşează culoarea mai ezitant şi difuz (Vara la Boholţ, Boholţ).
Lumina solară descompune contururile obiectelor. Această artistă este şi
semnatara unei schiţe de portret al organizatorului taberei, dl. Vasile Joantă,
înfăţişat modest,calm, tăcut şi discret, aşa cum de altfel este în realitate,
precum şi a două tablouri axate pe tema motivului floral (Flori în fereastră, Floarea-soarelui), fermecătoare prin poezia ce se revarsă din cadrul
patrulaterelor pictate.
O discreţie cromatică întâlnim şi la ploieşteanul
Dragoş Minculescu, desenator riguros şi bun organizator al compoziţiei în
spaţiul plastic (Boholţ I, II şi III).
Bucureşteanul Gavril Moceanu a pictat
imaginea Cetăţii Făgăraşului, impunător ansamblu medieval, care astăzi
găzduieşte Muzeul Ţării Făgăraşului şi Biblioteca Municipală, ca şi pe cea a
Bisericii ortodoxe din Boholţ (Cetatea Făgăraşului, Biserica din Boholţ).
Ambele lucrări sunt monumentale şi realizate cu o pastă consistentă. Cele două
ctitorii sunt văzute fiecare dintr-un interior prin intermediul ferestrelor, pe
pervazul cărora sunt aşezate fructe şi recipiente din lut. Lucrările sunt
astfel un fel de natură statică-peisaj. În timp ce fereastra prin care se vede
biserica satului şi albastrul cerului are partea superioară sub forma uni arc
în plin cintru, iar pe extremităţi sunt pictaţi sfinţi în medalion şi motive
decorative, cea din tabloul Cetatea Făgăraşului este rectangulară şi mai
mare, fapt ce dă posibilitatea surprinderii unei porţiuni mai mari a
edificiului şi a turnurilor sale.
Aflat
pentru prima oară într-o tabără de creaţie, tânărul pictor gălăţean Raul Popa
face dovada unui excelent portretist, aşa cum ni s-a relevat de fapt în prima
sa expoziţie personală de la începutul acestui an, deschisă la Muzeul de Artă
Vizuală. Fată din Boholţ şi Octavian sunt admirabile prin precizia
desenului şi expresivitatea figurilor celor două personaje, iar Bucura,
bătrână din Boholt reuşeşte să exprime suferinţa imprimată pe trupul unei
femei aflată la o vârstă centenară. Bătrâna, împovărată de ani şi de greutăţile
vieţii, este imortalizată într-un peisaj auster, în faţa unei locuinţe care nu
exprimă decât sărăcie.
Lucrările maestrului Tudor Meiloiu sunt de o cu totul
altă factură. Dacă artiştii la care ne-am referit au adoptat o viziune
realistă, realizându-şi lucrările în spiritul picturii impresioniste şi
postimpresioniste, Tudor Meiloiu apelează la metaforă şi simbol, la un
decorativism liric de substanţă (Lacrimi la troiţă, Simetrie I şi II).
Desenul său este sintetic, iar culorile sunt armonizate în tonuri potolite,
sensibile, echivalente cu rafinamentul.
În încheierea acestor rânduri, am vrea să mai
subliniem un fapt. Dl. Vasile Joantă, în cuvântul său din modestul pliant ce
însoţeşte expoziţia, îşi exprimă credinţa că satul natal, care în 2017 împlineşte 700 de ani de existenţă atestată
documentar, va dăinui veşnic în timp şi face un călduros apel la toţi fiii şi
fiicele aşezării, de pe oriunde s-or afla, să-şi unească eforturile pentru a
pregăti aşa cum se cuvine această sărbătoare, ca şi aniversarea în 2015 a 250
de ani de existenţă a şcolii din sat. Textual, scrie: "Cum aş fi putut face
acest apel credibil altfel decât apelând la un număr de artişti pentru a
eterniza în imagini crâmpeie de sat, frumuseţi pe lângă care noi boholţenii
trecem fără să le observăm şi care nădăjduiesc să constituie începutul unei
pinacoteci a satului Boholţ”.
Prima ediţie a taberei din vara acestui an nu va
fi şi ultima, ea va continua şi-n anii următori, poate chiar cu mai multă
îndrăzneală, fiindcă dl. Joantă este hotărât ca pe măsura posibilităţilor sale
materiale să-i sprijine pe artiştii plastici în demersul creaţiei lor,
investind în realizarea unui obiectiv cultural semnificativ pentru comunitatea
din care a plecat şi în mijlocul căreia se reîntoarce de fiecare dată cu dragoste,
respect şi preţuire. Noi nu putem decât să-i dorim deplin succes în
materializarea nobilului său vis ! (Corneliu
Stoica)
***Preluare dupa galateni.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu