Se afișează postările cu eticheta Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane. Afișați toate postările

luni, 5 septembrie 2016

Exponatul lunii: Bratara celtica




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 septembrie 2016






COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de
1 septembrie 2016, o nouă piesă în categoria Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii septembrie 2016 face parte din colecția veche de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane însă condiţiile în care a fost descoperit nu sunt cunoscute, unica precizare referindu-se la locul de proveniență: zona Uroi. Piesa, cunoscută în literatura de specialitate ca brăţară sau verigă cu semi-ove, aparţine cultural civilizaţiei celtice, fiind răspândită pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia, Ungaria, Elveţia, Marna şi Transilvania.
   Brăţara expusă este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudică zonă din Transilvania. Asemenea brăţări provin din descoperiri funerare şi se purtau fie la mână, fie la gleznă, exclusiv de femei, deseori având în inventar și lănțişoare de bronz pentru gât şi centură din fier pentru talie. Brăţara de la Uroi a fost confecţionată prin turnare, două dintre semi-ove fiind turnate împreună, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indică probabilitatea ca această podoabă să fie destinată purtării pe gleznă.
   Piese de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentală de răspândire a civilizaţiei celtice ele lipsesc cu desăvârşire.
Biroul de Relaţii cu Publicul

luni, 1 august 2016

Exponatul lunii




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane 


Deva 


1 - 31 august 2016





Comunicat

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 
1 august 2016, o nouă piesă în categoria Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii august 2016 face parte din colecţia de arme a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de un revolver Nagant Model 1895, piesă destul de rară în colecțiile muzeelor din România. El a intrat în patrimoniul instituției noastre în anul 1961, fiind descoperit întâmplător pe Dealul Cetății Deva.
    Această armă este un revolver cu 7 cartușe, având calibru de 7,62 mm, o greutate de 0,724 kg și o bătaie eficace de 50 m. Revolverul Nagant Model 1895 a fost proiectat și produs inițial în Belgia, de către Léon Nagant, care alături de fratele său Emile realizaseră pentru armata imperială rusă celebra pușcă Moisin-Nagant Model 1891. Fiind o armă de luptă fiabilă și robustă calitățile sale au fost repede apreciate, devenind în scurt timp arma standard atât pentru ofițeri cât și pentru infanteriștii ruși. Versatilitatea sa dar și calitățile tehnice a fost dovedită de folosirea acestui tip de revolver de armatele și forțele de poliție din peste 20 de țări.
Biroul de Relaţii cu Publicul

Retrospectiva pe simezele Devei




Arta plastica contemporana romaneasca


Nicolae Truta


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


2 august 2016






Comunicat

  Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Asociația Culturală Nicolae Truță, organizează în data de 2 august 2016, începând cu ora 12:00, vernisajul expoziției itinerante de pictură intitulată Nicolae Truță 1949 – 2010. Retrospectivă. Evenimentul va avea loc în spațiile special destinate artelor plastice din Palatul Magna Curia.
   "Expoziția reprezintă un omagiu adus artistului Nicolae Truță dar şi un prilej de reconsiderare a unei opere cuprinzătoare, în care pictura îşi dispută întâietatea. Expoziţia itinerantă Retrospectiva Nicolae Truță reunește 39 lucrări de pictură din cele mai importante serii ale autorului: Miresele Dobreţului şi Miresmele Dobreţului, Logodnă cu cerul, Trifoi cu patru… ploi sau Clipa aviară. Alături de peisaj, genul în care Nicolae Truţă a excelat, sunt expuse și portrete în ulei, un autoportret al artistului, câteva lucrări din seria nudurilor şi din seria inspirat intitulată Logodnă cu cerul. Pictorul Nicolae Truţă s-a manifestat mai degrabă ca un <clasic>, atât în alegerea temelor, cât şi în expresia plastică. Natura şi omul sunt cele două teme pe care s-au dezvoltat direcţiile principale ale picturii şi graficii lui Nicolae Truţă, un pictor sensibil, cu suflet de poet, dar care şi-a strunit permanent trăirile şi a ştiut să aleagă din amalgamul de <ispite> ale lumii vizibile doar ceea ce i s-a părut a fi esenţial şi susceptibil de a deveni peren”, declară curatorul expoziției, Camelia Gabor, muzeograf în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
                                                                     Vă așteptăm!                                 
Biroul de Relaţii cu Publicul

marți, 12 iulie 2016

Sate la marginea lumii. Arhitectură tradițională din județul Hunedoara




Lansare de carte


Daniel I. Iancu


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


13 iulie 2016





Comunicat

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează miercuri, 13 iulie 2016, lansarea volumului Sate la marginea lumii. Arhitectură tradițională din județul Hunedoara, autor Daniel I. Iancu. Acțiunea se va desfășura în Sala Șemineului din Palatul Magna Curia, cu începere de la ora 11:00.
    Volumul valorifică o parte a rezultatelor proiectului derulat în cursul ultimilor ani de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin care se dorește realizarea unui Repertoar al satelor izolate, părăsite sau depopulate din județul Hunedoara. Proiectul a fost inițiat și documentat fotografic de către dr. Daniel I. Iancu, muzeograf în cadrul instituției noastre, iar albumul imortalizează aspecte ale arhitecturii tradiționale (gospodării, locuințe, șuri sau alte tipuri de anexe) din diverse zone etnografice ale județului, fie că este vorba de Țara Zarandului, Ținutul Orăștiei, Țara Hațegului, Ținutul Pădurenilor sau valea Mureșului.
    Despre volum vor vorbi conf. univ. dr. Valentin Orga, director general al Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga din Cluj-Napoca, precum și Ioan Sicoe, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Hunedoara.
Vă așteptăm!
Biroul de Relaţii cu Publicul

marți, 14 iunie 2016

Dacii de la munte. Dacii de la câmpie




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


15 iunie 2016






COMUNICAT

   Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în colaborare cu Universitatea de Vest Timișoara, Asociația ArheoVest Timișoara și Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara, cu sprijinul Consiliilor Județene Hunedoara și Timiș organizează miercuri, 15 iunie 2016, vernisajul expoziției intitulate Dacii de la munte. Dacii de la câmpie. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00, la sediul situat în Palatul Magna Curia din Deva.
    Expoziția cuprinde peste 120 de piese, apărute atât întâmplător, cât și descoperite cu prilejul cercetărilor arheologice sistematice sau preventive, aproximativ 70 dintre aceste artefacte provenind de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Demersul expozițional mai cuprinde și o suită de panouri explicative cu texte și fotografii.
   Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane și principalul organizator al evenimentului din partea instituției devene a precizat că "interesul pentru civilizaţia dacică este o constantă a publicului în societatea contemporană, aşa cum era şi la Roma, pe vremea lui Horatius şi mai târziu. Dar cine sunt dacii? Cum trăiau ei? Care sunt principalele caracteristici ale civilizaţiei făurite de ei? Toate aceste întrebări sunt fireşti pentru oricine doreşte să înţeleagă felul de a fi al unor oameni care au locuit în această parte a lumii cu mulţi ani în urmă. Cu intenţia de a prezenta o imagine cuprinzătoare a Daciei în ultimele două secole înaintea cuceririi romane ne-am propus să ilustrăm în paralel modul de viaţă al comunităţilor dacice de la munte şi al celor de la câmpie, subliniind particularităţile. Pentru că, nu-i așa, trebuie să ne amintim și de vorbele lui Horatius (din Satire II, 6, 51-53): Oricine îmi iese în cale mă întreabă: Hei, bunule, (….) ce-ai mai auzit despre daci?”!
Vă așteptăm!
Biroul de Relaţii cu Publicul

joi, 2 iunie 2016

Exponatul lunii




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 iunie 2016






COMUNICAT

    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii iunie 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 2011 pentru construirea lotului de autostradă Șoimuș - Orăștie. Este vorba despre o piesă confecționată din lut și reprezintă un mic vas ceramic reproducând un model de ambarcațiune. Dimensiunile vasului sunt reduse (10,2 x 8,8 x 5,5 cm), iar modelul de barcă are o formă ovală. Obiectul face parte din categoria ceramicii semifine, este confecționat din lut bine frământat, având ca degresant nisip cu bobul mic. Atât extremitățile vasului, reprezentând prova și pupa bărcii, cât și marginea superioară a acestuia sunt marcate cu un decor realizat prin impresiuni triunghiulare executate cu un instrument cu vârf ascuțit.
   Situl arheologic de la Șoimuș - Teleghi, amplasat pe terasa înaltă a Mureșului, cuprinde vestigii aparținând unor diverse perioade istorice. Zona de locuire aparținând epocii bronzului, cercetată în cursul anului 2011, s-a aflat în partea vestică a sitului și a cuprins câteva sute de complexe arheologice. În cadrul gropilor cu resturi menajere au fost descoperite cantități impresionante de cochilii de scoici de râu (specia Unio) întregi și sparte, vertebre și oase de pește. Acestea dovedesc că oamenii epocii bronzului care locuiau în așezarea de la Șoimuș se deplasau cu barca pe râu, practicau intens pescuitul, iar moluștele și peștii constituiau o parte importantă a alimentației lor. Bărcile cu fundul plat, cum este și modelul de ambarcațiune prezentat, sunt potrivite pentru apele liniștite, fără valuri mari, oferind o bună stabilitate la pescuit.
Biroul de Relaţii cu Publicul

marți, 10 mai 2016

Piatra, forma si culoare




Arta plastica contemporana romaneasca


Ioana Andrei


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


5 - 30 mai 2016




***Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

marți, 3 mai 2016

Exponatul lunii




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 - 31 mai 2016






Comunicat

    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 mai 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii mai 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane în toamna anului 2015, în urma executării lucrărilor de cercetare a unui sit arheologic denumit Aldăcuţu Mic, identificat în partea de sud-vest a oraşului Simeria, respectiv în hotarul de nord-est al satului Sântandrei. În urma acestor lucrări au fost identificate fundațiile din piatră ale mai multor clădiri aparținând unei ferme din perioada romană (sec. II-III d. Hr.). La vest de unul dintre aceste edificii a fost cercetată o structură ce se alipea unui zid roman. Construcția era puțin mai târzie, de dimensiuni reduse și având spațiul interior compartimentat, dispunea de fundații solide, din piatră legată cu mortar, în timp ce elevația fusese ridicată sub forma unor pereți din lemn și chirpici.
    Astfel, în cadrul inventarului arheologic descoperit se regăsește și un fund de vas de culoare cenușie ce are incizat, la exterior, semnul crucii înscris într-un cerc. Fragmentul ceramic în cauză, aparținând unui vas lucrat la roata olarului, poartă semnul crucii zgâriat în pasta deja arsă, fapt ce dovedește că în momentul realizării oalei, aceasta nu fusese predestinată unei utilizări cultice. Crucea a fost redată prin linii drepte, simple, baza ei având forma unui trapez. Dimensiunile semnului sunt de 2×1,7 cm, iar cercul care o înconjoară are diametrul de 4,1 cm.
    Această reprezentare, datată la finalul secolului al III-lea d. Hr., poate fi pusă în legătură cu formele incipiente ale creștinismului din spațiul carpatic, semne asemănătoare sau sub formă de chrismon (monograma lui Christos), fiind descoperite și în alte situri din apropiere, precum Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau Micia.
Biroul de Relaţii cu Publicul

miercuri, 20 aprilie 2016

Reprezentări, semne şi simboluri




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


editia a III-a, 21 - 23 aprilie 2016





COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, organizează, în perioada 21-23 aprilie 2016, cea de-a treia ediţie a simpozionului internaţional Reprezentări, semne şi simboluri. 
   Festivitatea de deschidere va avea loc joi, 21 aprilie 2016, de la ora 10:00, în Sala Șemineului din Palatul Magna Curia, urmând ca apoi cei 30 de participanți să se deplaseze, în vederea susținerii comunicărilor, în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei.
    Colectivul de organizare al simpozionului, format din dr. Nicolae Cătălin Rişcuţa, dr. Iosif Vasile Ferencz și dr. Oana Tutilă Bărbat, a stabilit ca lucrările științifice prezentate în acest an să aibă ca numitor comun reprezentările, semnele și simbolurile care s-au regăsit de-a lungul diferitelor perioade istorice în viața de zi de cu zi, dorindu-se ca ulterior comunicările să fie publicate, în limba engleză, într-un volum care să se alăture celor editate în anii trecuți.
Biroul Relaţii cu Publicul

luni, 18 aprilie 2016

Moda, între atemporal și efemer/Peisajul




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


18 aprilie - 18 mai 2016







COMUNICAT

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara vă invită, începand cu 18 aprilie 2016, la vizionarea expoziției Peisajul – expoziție de arte plastice a Profesorilor hunedoreni, precum și a expoziției-școală Moda, între atemporal și efemer a studenților de la programul de studii de licență Modă – Design Vestimentar.


    În expoziție sunt cuprinse lucrări de artă plastică: pictură, grafică, artă decorativă, realizate de profesorii creatori din județul Hunedoara și piese vestimentare – mulaje realizate după tiparele originale ale costumelor din secolele XVIII – XIX, transpuse în material de studenții Facultății de Arte și Design, din Timișoara, realizate în cadrul unui proiect interdisciplinar de cercetare, coordonat de lector asociat dr. Corina Mutu în colaborarea cu asistent asociat dr. Eugenia Elena Riemschneider.
    Expoziția va fi deschisă în perioada 18 aprilie – 18 mai 2016 la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în Sala Șemineului din Palatul Magna Curia.
Vă așteptăm!
Biroul de Relaţii cu Publicul

vineri, 8 aprilie 2016

Radiografii – o poveste fotografică




Expozitie de fotografie


Petrisor Craciunoiu, Marius Peptan, Horia Tranc


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


11 aprilie 2016






COMUNICAT

   Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Asociația Aladin din Deva, organizează luni, 11 aprilie 2016, vernisajul expoziției intitulate Radiografii – o poveste fotografică. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00 la sediul instituției situat în Palatul Magna Curia.
    Expoziția va cuprinde lucrări aparținând lui Petrișor Crăciunoiu, Marius Peptan și Horia Trânc, trei cunoscuți fotografi hunedoreni care vor fi prezentați publicului prezent la vernisaj de către Prof. Univ. Dr. Dorel Găină de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. La eveniment va fi prezent și poetul Daniel Dăian, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
    Potrivit curatorului expoziției, dr. Cristina Mitar de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin acest demers se propune "o nouă abordare a expozițiilor de artă prin asocierea vizualului cu poeticul, a viziunii fotografice cu imaginarul poeziei. Ne propunem să unim talente cu manifestări artistice diferite și aparent incompatibile într-o singură poveste.”
Vă așteptăm!
Biroul de Relaţii cu Publicul

vineri, 1 aprilie 2016

Exponatul lunii: Cana de propagandă




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 aprilie 2016





Comunicat

    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii aprilie 2016 face parte din colecția de Istorie Modernă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o cană de propagandă din timpul primului război mondial. Astfel de obiecte erau folosite de propaganda militară atât pentru a îndemna tinerii să se înroleze în armată, cât și pentru a populariza ideea alianțelor "indestructibile”, alături de căni fiind utilizate batiste brodate, cărţi postale, schiţe, fotografii panoramice etc.
   Cana de propagandă expusă la Muzeul Civilizației Dacice și Roamne provine din Imperiul Austro-Ungar, fiind fabricată din porţelan alb, cu toartă, și are o înălţime de 9 cm, diametrul gurii de 8 cm iar diametrul bazei de 5,5 cm, rezultând o formă tronconică. Baza este ornamentată cu o bandă de decor în relief, iar deasupra acesteia se află o alta compusă din culorile rosu-alb-verde, reprezentând steagul ungar, arătând de fapt poziţia de egalitate pe care Ungaria o avea în cadrul alianţei. Însă punctul de atracţie îl constituie cei doi împăraţi și aliaţi Franz Joseph si Wilhelm al II-lea, prezentaţi în două medalioane poziţionate faţă în faţă, în partea centrală a canei. Împăraţii aliaţi în blocul Puterilor Centrale poartă uniforme militare de ceremonie, completate cu ordine și decoraţii. Fiecare medalion este mărginit de steagul statului căruia îi aparţine conducătorul, respectiv Austro-Ungaria și Germania.
    Produse în număr mare în timpul Primului Război Mondial, cănile de propagandă, pe care azi le mai putem vedea doar în colecţiile muzeale, ne transmit peste timp, imagini document ale alianţei fostelor imperii din centrul Europei.
Biroul de Relaţii cu Publicul

marți, 15 martie 2016

Egiptul Faraonilor




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


17 martie - 30 mai 2016






COMUNICAT

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează joi, 17 martie 2016, vernisajul expoziției intitulate Egiptul Faraonilor. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00, la sediul instituției situat în Palatul Magna Curia.
    Scopul acestui demers este să ofere publicului vizitator o imagine asupra civilizației Egiptului din epoca faraonilor, prin expunerea celor aproximativ o sută de piese originale, la care se adaugă și câteva replici de obiecte precum și panouri informative și explicative. Expoziția este realizată în colaborare cu mai multe muzee din țară care dețin în patrimoniul lor obiecte din perioada amintită, printre aceste instituții numărându-se Complexul Național Muzeal Astra Sibiu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Satu Mare și Muzeul Județean Mureș.
    Expoziția va putea fi vizitată la sediul
Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva
în perioada 17 martie – 30 mai 2016.
Vă așteptăm!
Biroul de Relaţii cu Publicul
***

luni, 7 martie 2016

Exponatul lunii: șoim călător




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 - 31 martie 2016






COMUNICAT

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 martie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
    Exponatul lunii martie 2016 face parte din colecția de Științele Naturii a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de un exemplar de șoim călător (Falco peregrinus), practic cea mai rapidă vieţuitoare de pe Terra, picajele de vânătoare de la mare înălţime, prin măsurători ale vitezei, relevând o acceleraţie de până la 400 km/oră.
    Şoimăritul este o artă de vânătoare străveche, apărută cu 2.500 de ani î.e.n., care în perioada medievală a cunoscut în Europa maxima sa înflorire. Ţara noastră are o tradiţie şoimăristică de 700-800 de ani, atestată prin diverse documente, şoimarii transilvăneni bucurându-se de o foarte bună reputaţie la toate curţile Europei. Odată cu apariţia armelor de foc, șoimăritul pare să cadă în uitare, dar domeniul va cunoaşte un puternic avânt în secolul XX, în anul 2010 acest fascinant domeniu primindu-și o unanimă recunoaştere, fiind declarat de către UNESCO ca făcând parte din Patrimoniul Spiritual al Umanităţii.
Biroul de Relaţii cu Publicul

marți, 2 februarie 2016

Exponatul lunii




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 februarie 2016





COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de
1 februarie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii februarie 2016 face parte din colecția de Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o piesă faianţă fină, o farfurie realizată în cadrul manufacturii de la Batiz (județul Hunedoara), prima şi cea mai renumită manufactură de acest tip din centrul şi estul Europei, condusă de către familia D᾽André.
    În dezvoltarea sa, manufactura a cunoscut trei perioade, corespunzătoare anilor 1805-1820, 1820-1835 şi 1835-1848. Farfuria aparţine fazei a doua de activitate, caracteristică fiind cromatica și decorul realizat cu albastru de cobalt. În această perioadă a fost elaborată o variantă a tehnologiei vaselor de culoarea osului și a celor de culoare neagră. Piesa expusă are marginea ajurată, cu un decor fin, imitând țesătura de curmei. Central, pe o suprafață ocru-verzui, într-un medalion rombic este redat un cadru peisagistic compus din elemente vegetale și o clădire (se presupune că ar reprezenta clădirea manufacturii de la Batiz), întregul ansamblu fiind pictat cu albastru de cobalt.
Biroul de Relaţii cu Publicul

vineri, 29 ianuarie 2016

In Mundi Vanitas




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


Dorina Pantea, Diana Pantea


1 februarie 2016







COMUNICAT

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva și Consiliului Județean Hunedoara organizează luni, 1 februarie 2016, vernisajul unei expoziții de pictură intitulată In Mundi Vanitas ce prezintă publicului 21 de lucrări realizate de Diana și Dorina Pantea (Safir și Rifas) în tehnica ulei.     
    Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00, în spațiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia.
    Potrivit prezentării oficiale, picturile reprezintă îmbinarea unui temperament tumultuos, avid de spaţiu şi de mişcare, de expansiune si de extindere, ramificat spre adâncimile şi perspectivele spaţiilor ce se întrepătrund şi se desfăşoară infinit. Mase de culoare agitate, sumbre, instigă la profunzimea unui dramatism zbuciumat. În această magmă tensionată ce evocă haosul cosmic, se ivesc vagi principii ordonate, contururi cu referinţe umane, anunţând o altă stare de tensiune galactică. In Mundi Vanitas este o radiografie vizual-plastică a dezumanizării individului în societatea contemporană, care are la bază conflictele interioare ale ființei provocate de contrastul imens între ceea ce omul își dorește, simte și percepe.
    Cu asumare și curaj, artistele se angajează pe deplin sufletește în acest act creativ, mărturisindu-și propriile trăiri abisale, propriile înfrângeri și supraviețuiri. Ele realizează o analogie între decăderea ce se insinuează în anumite zone ale existenței în fiecare ființă umană și pierderea valorilor societății contemporane, în care confortul material obținut datorită extraordinarei evoluții tehnologice este invers proporțional cu prăpastia care se surpă în interiorul omului. Safir și Rifas ne pun față în față cu brutalitatea subtilă și perfidă care se manifestă în lumea de astăzi la toate nivelurile.
Biroul de Relaţii cu Publicul
***

miercuri, 6 ianuarie 2016

Exponatul lunii: țurca




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


ianuarie 2016







COMUNICAT

    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu perioada Sărbătorilor de iarnă, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul situat la intrarea în Palatul Magna Curia.
    Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecția de Etnografie și Artă Populară a secției din Orăștie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o țurcă, jocul acesteia fiind acceptat astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou.
    Colindatul cu o mască de țurcă (numită și brezaie, cerb, capră, boriță etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creștină și de autorități dovedește că acesta este mult mai vechi, fiind de origine precreștină, "păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de paltin bine uscat îmbrăcat de regulă în piele de iepure, maxilarul ("falca”) inferior este mobil, iar pentru a-l mişca este legat de o cureluşă. Capul este fixat pe o "botă” de aproximativ 1,50 m, iar sub capul acesteia se prinde un săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar îmbrăcămintea care acopere feciorul "ţurcaş” este un pled.    


    Predispoziţia pentru culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul, chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi copii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei, controlează uneori casa colindată, solicită darul atât cât consideră, iar la ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul divin.
     Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.
Biroul de Relaţii cu Publicul