Se afișează postările cu eticheta Cezar Petre Buiumaci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cezar Petre Buiumaci. Afișați toate postările

joi, 2 februarie 2017

Ieri și azi în București




Lansare de carte


Cezar Petre Buiumaci


Grand Hotel Continental, București


9 februarie 2017





   Muzeul Municipiului București vă invită să participați la lansarea volumului Ieri și azi în București semnat de Cezar Petre Buiumaci, desfășurată la Grand Hotel Continental, Sala Nicolae Grigorescu în ziua de joi, 9 februarie 2017, ora 18:00.
   Vor prezenta volumul Augustin Ioan, Profesor universitar doctor arhitect, prorector studii doctorale la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti şi Adrian Crăciunescu, Lector universitar doctor arhitect la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.
    Un oraş atestat în urmă cu doar cinci secole şi jumătate îşi rezervă dreptul de a se fi transformat de tot atâtea ori precum unul vechi de o mie ori două de ani. Bucureştii, mult mai vechi decât în scripte, este un oraş atât de dinamic încât nu se supune regulilor urbanistice nici până în ziua de astăzi. Se extinde teritorial cu toate restriştile puse şi impuse, iar demografic cunoaşte creşteri halucinante. Un oraş deschis care primeşte pe oricine doreşte îşi exprimă complexa diversitatea arhitecturală începând cu cea de-a două parte a secolului al XIX-lea. Istoria sa urbană este rescrisă atât de frecvent încât nu ştim cum arăta oraşul în urmă cu 3-4 veacuri.
    Volumul realizat după conceptul "atunci şi acum” face o trecere în revistă a celor mai importante transformări suferite de Bucureşti în secolul al XX-lea. Ieri şi azi în Bucureşti reaminteşte despre un oraş închipuit de Carol I, despre modificările intervenite în capitala României Mari în timpul lui Carol al II-lea şi prezintă aspecte ale intervenţiei puterii comuniste în aspectul urban. Dacă înfăţişarea Bucureştilor este marcată de prevederile Regulamentului Organic, arhitectura oraşului capătă valenţe occidentale după Unirea Principatelor Române. Sistematizările, bombardamentele şi cutremurele modifică semnificativ aspectul urban. În mai puţin de un secol apar şi dispar atât monumente de for public cât şi monumente de arhitectură.
     Prin metoda comparativă sunt prezentate o serie de obiective dispărute şi ce găsim astăzi în acelaşi loc. Devenind capitala Principatelor Unite, Bucureştii vor avea nevoie de clădirii care să adăpostească nou createle instituţii ale tânărului stat. Aspectul Bucureştilor se va schimba continuu ca urmare a deciziei politice sau a dezastrelor provocate de război sau cutremure. Avem pe de-o parte transformarea oraşului în vremea regilor Carol I şi Carol al II-lea, atunci când Bucureştii devin bijuteria Balcanilor, sunt ridicate clădiri după planurile unor mari arhitecţi occidentali, dar apare şi se dezvoltă stilul neoromânesc, iar pe de altă parte reconstruirea precedată de bombardamentele din cel de-al doilea Război Mondial şi urmărilor cutremurului din 4 martie 1977. Acesta din urmă îi va oferi lui Nicolae Ceauşescu pretextul de a demola trei cartiere pentru construirea noului centru civic al Capitalei.
    "Cu bucurie, pe alocuri, găsind imagini sau referinţe la locuri şi edificii despre care fie nu ştiam deloc, fie nu ştiam cum vor fi arătat. Mi se pare că strevăd în acest volum validitatea a cel puţin două proiecte viitoare: unul în care un acelaşi loc din Bucureşti, de preferinţă spaţiu public, să fie surprins în devenirea să măcar din vremea când există informaţii cartografice, desene sau fotografii. Un asemenea proiect eminent şi, aproape, exhaustiv, ne-a oferit profesorul Teofil Mihăilescu despre Braşov şi cred că unul despre Bucureşti este urgent necesar; al doilea ar fi un proiect al Bucureştilor care ar fi putut să fie şi nu a fost niciodată: real, imaginar, utopie sau neterminare – de la Sforzinda, crezută de Dana Harhoiu ca fiind baza de geometrie ideală pentru Bucureşti, în strania sa lucrare de doctorat Bucureşti între Orient şi Occident, până la concursurile din secolul al douăzecilea pentru Piaţa Palatului, pentru Piaţa Unirii, pentru Catedrala Patriarhală şi Piaţa Victoriei. Cred că acestea două sunt straturi care trebuie intercalate, pentru o înţelegere completă, a unui discurs istoric riguros şi faptic, edificat, precum cel evocat în paginile care urmează.” Augustin Ioan.
Ieri și azi în București, Editura Muzeului Municipiului București 2016, 
ISBN 978-606-8717-05-0
Autor: Cezar Petre Buiumaci
Traducere: Eliana Isabella Radu
Preț: 17 lei

marți, 26 august 2014

Istoria Bucurestilor in 555 de carti postale ilustrate




Colectii si Colectionari: Cartofilie


Cezar Petre Buiumaci


Biblioteca Nationala a Romaniei, Bucuresti


1 - 30 septembrie 2014




    La 20 septembrie 2014, aniversăm 555 de ani de la prima atestare documentară a Bucureştilor printr-un hrisov dat de domnitorul Vlad Ţepeş, în 1459, în limba slavă, "în cetatea Bucureşti”, hrisov prin care acesta întărea lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag şi unui al patrulea, al cărui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări şi de "slujbe”.
   Cetatea a fost preferată şi de alţi domnitori munteni, precum Radu cel Frumos, Basarab cel Tânăr, Vlad Călugărul ori Mihnea cel Rău.
   În timpul domniei lui Mircea Ciobanul, Bucureştii au fost "îngrădiţi cu lemne mari [trunchiuri] de stejar”, după cum ne relatează un cronicar sas, lucrare ce a fost executată din porunca domnitorului – "Zidurile acestui oraş sunt trunchiuri groase de copaci, înfipte în pământ unul lângă celălalt şi legate împreună prin grinzi de-a curmezişul, prinse de zisele trunchiuri prin cuie lungi şi groase de lemn”.
    În 1659, odată cu înscăunarea lui Gheorghe Ghica, Bucureştii devin singura capitală a Ţării Româneşti, iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza – capitala Principatelor Unite, la 24 ianuarie 1862.
    Oraşul se transformă radical în timpul lui Carol I, perioadă în care Bucureştii capătă o nouă înfăţişare, dar şi numele de "Micul Paris”. Mare parte dintre clădirile importante ale capitalei au fost finalizate astfel în această perioadă.
    Atestarea documentară din 1459 doar confirmă existenţa oraşului, așadar, ea nu este propriu-zis actul de naştere al acestuia, întrucât cercetările arheologice au scos la iveală nenumărate vestigii care indica faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, această arie a fost locuită în mod constant, formându-se, în special pe malurile râurilor Colentina şi Dâmboviţa, o mulţime de așezări. Prezenţa omului pe aceste meleaguri este atestată încă din Paleolitic, având continuitate până în perioada migraţiilor barbare, dar şi după.
    Luni, 1 septembrie 2014, la ora 19:00, Biblioteca Naţională a României vă invită la vernisajul expoziţiei Ilustrând oraşul: Istoria Bucureștilor în 555 de cărți poștale ilustrate, expoziţie alcătuită din 555 de cărţi poştale ilustrate din colecţia istoricului Cezar Petre Buiumaci, pasionat de Bucureşti, cartofilie, numismatică şi fotografie, cu peste 30 de articole publicate în reviste precum Colecţionarul român, Istorie şi Civilizaţie, Magazin Istoric, Bucureştii Vechi şi Noi, Bucureştiul Meu Drag, Anuarul Muzeului Municipiului Bucureşti.
    Pasiunea sa pentru cartofilie s-a materializat în publicarea blogului Oraşul lui Bucur, în expoziţia de cărţi poştale A fost odată’n Bucureşti, deschisă în perioada 16 septembrie – 15 octombrie 2013 la Biblioteca Naţională a României, precum şi în cele două expoziţii Trecut’au anii, în colaborare cu Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, deschise la Muzeul Municipiului Bucureşti, în 2013 şi 2014.
    Expoziția Ilustrând oraşul: Istoria Bucureștilor în 555 de cărți poștale ilustrate este găzduită de Biblioteca Națională a României, în perioada 1-30 septembrie 2014, în spațiile expoziționale Buzunarul UNU și Buzunarul DOI (aripa B-dul Mircea Vodă).

Intrarea este liberă (Program: L-V, 08.00-18.00).