Se afișează postările cu eticheta Cezar Petre Buiumaci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cezar Petre Buiumaci. Afișați toate postările
vineri, 29 mai 2026
miercuri, 2 aprilie 2025
Orașul neterminat
Lansare de carte
Cezar Petre Buiumaci
Biblioteca Metropolitană București
2 aprilie 2025
joi, 28 noiembrie 2024
vineri, 21 februarie 2020
Revoluția din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în București
Cezar Petre Buiumaci
Muzeul Municipiului București
29 februarie 2020
joi, 2 februarie 2017
Ieri și azi în București
Lansare de carte
Cezar Petre Buiumaci
Grand Hotel Continental, București
9 februarie 2017
Muzeul Municipiului București vă invită să participați la
lansarea volumului Ieri și azi în București semnat de Cezar Petre Buiumaci,
desfășurată la Grand Hotel Continental, Sala Nicolae Grigorescu în ziua de joi,
9 februarie 2017, ora 18:00.
Ieri și azi în București, Editura Muzeului Municipiului
București 2016,
ISBN 978-606-8717-05-0
Autor: Cezar Petre Buiumaci
Traducere: Eliana Isabella Radu
Preț: 17 lei
marți, 26 august 2014
Istoria Bucurestilor in 555 de carti postale ilustrate
Colectii si Colectionari: Cartofilie
Cezar Petre Buiumaci
Biblioteca Nationala a Romaniei, Bucuresti
1 - 30 septembrie 2014
La 20 septembrie 2014, aniversăm 555 de ani de la prima
atestare documentară a Bucureştilor printr-un hrisov dat de domnitorul Vlad
Ţepeş, în 1459, în limba slavă, "în cetatea Bucureşti”, hrisov prin care acesta
întărea lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag şi unui al patrulea, al
cărui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări
şi de "slujbe”.
Cetatea a fost preferată şi de alţi domnitori munteni,
precum Radu cel Frumos, Basarab cel Tânăr, Vlad Călugărul ori Mihnea cel Rău.
În timpul domniei lui Mircea Ciobanul, Bucureştii au fost "îngrădiţi cu lemne mari [trunchiuri] de stejar”, după cum ne relatează un
cronicar sas, lucrare ce a fost executată din porunca domnitorului – "Zidurile
acestui oraş sunt trunchiuri groase de copaci, înfipte în pământ unul lângă
celălalt şi legate împreună prin grinzi de-a curmezişul, prinse de zisele
trunchiuri prin cuie lungi şi groase de lemn”.
În 1659, odată cu înscăunarea lui Gheorghe Ghica, Bucureştii
devin singura capitală a Ţării Româneşti, iar în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza – capitala Principatelor Unite, la 24 ianuarie 1862.
Oraşul se transformă radical în timpul lui Carol I, perioadă
în care Bucureştii capătă o nouă înfăţişare, dar şi numele de "Micul Paris”.
Mare parte dintre clădirile importante ale capitalei au fost finalizate astfel
în această perioadă.
Atestarea documentară din 1459 doar confirmă existenţa
oraşului, așadar, ea nu este propriu-zis actul de naştere al acestuia, întrucât
cercetările arheologice au scos la iveală nenumărate vestigii care indica
faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, această arie a fost locuită în mod
constant, formându-se, în special pe malurile râurilor Colentina şi Dâmboviţa,
o mulţime de așezări. Prezenţa omului pe aceste meleaguri este atestată încă
din Paleolitic, având continuitate până în perioada migraţiilor barbare, dar şi
după.
Pasiunea sa pentru cartofilie s-a materializat în publicarea
blogului Oraşul lui Bucur, în expoziţia de cărţi poştale A fost odată’n
Bucureşti, deschisă în perioada 16 septembrie – 15 octombrie 2013 la Biblioteca
Naţională a României, precum şi în cele două expoziţii Trecut’au anii, în
colaborare cu Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, deschise la Muzeul Municipiului
Bucureşti, în 2013 şi 2014.
Intrarea este liberă (Program: L-V, 08.00-18.00).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






