Muzeul Național al Țăranului Român
București
19 - 21 aprilie 2013
Piata Taraneasca si
Mester(Esti)! revine, in preajma sarbatorii Sfantului Gheorghe,
purtatorul de biruinta, cu un nou targ in curtea interioara a Muzeului
National al Taranului Roman, din 19 pana PE 21 aprilie 2013.
Asa cum ii sade bine unui targ, va vor imbia cu diverse bunatati targoveti din toate provinciile romanesti, atat de post cat si de dulce: mere, magiun, prajituri traditionale, miere si produse apicole din Maramures, dulciuri, placinte intinse, halvita si ciocolata de casa din Banat, afumaturi traditionale atestate de la Zimbria, branzeturi, casuri, cascavele si dulceturi, siropuri si zacusti traditionale din Arges, kurtos Kalacs din secuime, turta dulce si alte bunatati. La fata locului, pentru pofticiosi, preparatele romanesti la ceaun se servesc cu lipie damboviteana.
Vor fi prezenti, cu multe si felutrite mestereli: iconari, cioplitori in lemn, tesatoare,ceramisti, tineri artizani hand made, cusatorese, impletitoare, incondeietoare, negustori de antichitati taranesti si nu numai.
Programul de vizitare este de vineri pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00 iar intrarea este libera !
- Noaptea dintre 22 si 23 aprilie este numita noaptea Manicatoarei,
despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, si este
considerata ca o noapte de temut.
- Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate, calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri.
- Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.
- Holdele trebuie inconjurate de o femeie "cu randuieli” (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniti sa ia mana graului.
- Daca inainte de Sfantul Gheorghe prinzi un sarpe, ii tai capul, apoi il porti la palarie sau basma si, daca te duci in capul satului cand ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.
- Exista superstitia ca, daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.
- In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
- La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
- In unele regiuni fetele sunt stropite apa proaspata de fantana la fel ca si obiceiul de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.
- Se mai spune ca de Sf. Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.
- Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
- In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
- In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
- In aceasta zi fetele mai obisnuiau sa semene usturoi, pe care-l pastrau pana in anul viitor. Mancand usturoiul semanat cu un an inainte, ele credeau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp.
- In zori de zi, inainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furis in padure, in locuri ferite si indepartate, pentru a culege ciuperci – matragun, pe care le aduceau acasa si le puneau in pod sau sub streasina, in credinta ca aceste plante miraculoase le vor aduce petitori bogati. Matraguna recoltata acum era pastrata peste an pentru a fi folosita la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrajilor de maritis pentru fetele urate sau batrane, a vrajilor pentru imbogatire si castigare a faimei sau a celor de inmultire a laptelui la vaci. Matraguna putea sa provoace si nenorocire, saracie, uratenie, nebunie sau moarte, in functie de modul cum era folosita, de riturile sau vrajile in care era uzitata sau in functie de actul care-i declansa puterea.
- La fel si baietii, in dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, pleaca la cules de “iarba fiarelor”, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sfarame lacatele si lanturile sau putea sa le confere lor, flacailor, proprietati miraculoase.
- Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.
- In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini si pe picioare cu tulpini de urzica astfel crezand va vor devini mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor aveam mai multa putere de munca.
- In ziua de Sfantul Gheorghe inca se mai obisnuieste a se impodobi stalpii de la poarta casei cu ramuri verzi de salcie inmugurita pentru ca sa fie aparati de boli si paguba
- Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
- Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor din gospodarii. Cenusa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung usile si ferestrele grajdurilor pentru a-i impiedica pe strigoii care intra la animale in aceasta noapte sa le fure mana.
- Barbatii nu ies in aceasta zi in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
- Superstitia spune ca daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa luata dis de dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
- Fetele care vor sa fie iubite seamana busuioc in zorii zilei. Apoi uda semintele cu apa adusa intr-un vas nou, de la izvor. Cand busuiocul este inflorit fetele se duc la hora purtand acest simbol al iubirii in par.
Asa cum ii sade bine unui targ, va vor imbia cu diverse bunatati targoveti din toate provinciile romanesti, atat de post cat si de dulce: mere, magiun, prajituri traditionale, miere si produse apicole din Maramures, dulciuri, placinte intinse, halvita si ciocolata de casa din Banat, afumaturi traditionale atestate de la Zimbria, branzeturi, casuri, cascavele si dulceturi, siropuri si zacusti traditionale din Arges, kurtos Kalacs din secuime, turta dulce si alte bunatati. La fata locului, pentru pofticiosi, preparatele romanesti la ceaun se servesc cu lipie damboviteana.
Vor fi prezenti, cu multe si felutrite mestereli: iconari, cioplitori in lemn, tesatoare,ceramisti, tineri artizani hand made, cusatorese, impletitoare, incondeietoare, negustori de antichitati taranesti si nu numai.
Programul de vizitare este de vineri pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00 iar intrarea este libera !
Iata cateva traditii, obiceiuri si supersitii legate de Sfantul Gheorghe:
- Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate, calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri.
- Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.
- Holdele trebuie inconjurate de o femeie "cu randuieli” (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniti sa ia mana graului.
- Daca inainte de Sfantul Gheorghe prinzi un sarpe, ii tai capul, apoi il porti la palarie sau basma si, daca te duci in capul satului cand ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.
- Exista superstitia ca, daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.
- In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
- La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
- In unele regiuni fetele sunt stropite apa proaspata de fantana la fel ca si obiceiul de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.
- Se mai spune ca de Sf. Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.
- Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
- In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
- In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
- In aceasta zi fetele mai obisnuiau sa semene usturoi, pe care-l pastrau pana in anul viitor. Mancand usturoiul semanat cu un an inainte, ele credeau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp.
- In zori de zi, inainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furis in padure, in locuri ferite si indepartate, pentru a culege ciuperci – matragun, pe care le aduceau acasa si le puneau in pod sau sub streasina, in credinta ca aceste plante miraculoase le vor aduce petitori bogati. Matraguna recoltata acum era pastrata peste an pentru a fi folosita la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrajilor de maritis pentru fetele urate sau batrane, a vrajilor pentru imbogatire si castigare a faimei sau a celor de inmultire a laptelui la vaci. Matraguna putea sa provoace si nenorocire, saracie, uratenie, nebunie sau moarte, in functie de modul cum era folosita, de riturile sau vrajile in care era uzitata sau in functie de actul care-i declansa puterea.
- La fel si baietii, in dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, pleaca la cules de “iarba fiarelor”, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sfarame lacatele si lanturile sau putea sa le confere lor, flacailor, proprietati miraculoase.
- Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.
- In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini si pe picioare cu tulpini de urzica astfel crezand va vor devini mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor aveam mai multa putere de munca.
- In ziua de Sfantul Gheorghe inca se mai obisnuieste a se impodobi stalpii de la poarta casei cu ramuri verzi de salcie inmugurita pentru ca sa fie aparati de boli si paguba
- Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
- Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor din gospodarii. Cenusa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung usile si ferestrele grajdurilor pentru a-i impiedica pe strigoii care intra la animale in aceasta noapte sa le fure mana.
- Barbatii nu ies in aceasta zi in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
- Superstitia spune ca daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa luata dis de dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
- Fetele care vor sa fie iubite seamana busuioc in zorii zilei. Apoi uda semintele cu apa adusa intr-un vas nou, de la izvor. Cand busuiocul este inflorit fetele se duc la hora purtand acest simbol al iubirii in par.
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu