luni, 5 septembrie 2016

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Dem Rădulescu (1931 - 2000)


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile








Anchetă (Eugen Comarnescu, desen Neagu Rădulescu)
publicată în Almanah Magazin 1970. Decembrie 1969.




Articol publicat în Almanah Cinema 1974. Decembrie 1973.




Consemnare publicată în Caiet-program, Nr. 20. Teatrul Național București.
Stagiunea 1973 - 1974.




Consemnare publicată în Almanah Cinema 1976. Decembrie 1975.





Consemnare publicată în Cinema - magazin special, 1978.








Gaguri cu efect întîrziat: Vasilica Tastaman și Dem Rădulescu în
Comedie fantastică.




Articol publicat în Almanah estival al Revistei Cinema. 1982.





Alături de Gh. Dinică.



Cronică publicată în Caiet Nr. 64, Teatrul Național București.
Stagiunea: 1982 - 1983.










Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.






Consemnare publicată în Almanah Antract 1989.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Dem Rădulescu - Wikipedia



Exponatul lunii: cățel de vatră




Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu


Ramnicu Valcea


septembrie 2016





   Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea, colecţia Arheologie şi este un cățel de vatră din fier descoperit, în 1967, în situl arheologic Buridava dacică, orașul Ocnele Mari de astăzi, sectorul nordic al așezării civile. Printre numeroasele piese de acest fel găsite în mediul dacic, acest cățel de vatră este cel mai reprezentativ, datorită faptului că s-a păstrat întreg și că a fost depus în cadrul unui depozit cultic format din 33 de obiecte din fier, el fiind piesa centrală în jurul căreia au fost puse cu grijă celelalte. Se pot observa atât decorul zoomorf dar și mobilitatea acestuia, piesa având picioare și mânere.
   Mult mai important este și faptul că nu este o piesă singulară. De obicei, acești căței de vatră se găsesc în perechi, piesa noastră fiind descoperită și împreună cu 7 bare metalice transversale prinse cu capetele în câte o placă. Cel mai probabil, aceste bare, cățelul de vatră și perechea lui formau un grătar mobil de fript carnea și de sprijinit vasele de gătit.
   Mai jos, se poate observa un astfel de grătar format din 7 bare transversale și 2 căței de vatră cu o formă asemănătoare cu cea a exponatului nostru.
  Referitor la bucătăria dacică, în afară de aceste grătare mai mult sau mai puțin complete, în mediul dacic și implicit la Buridava dacică, s-au mai găsit lanțuri cu cremalieră folosite la suspendarea vasului sau grătarului deasupra focului și prinse de o grindă.
De asemenea, din inventarul unei bucătării nu lipseau furcile metalice, cățeii de vatră din ceramică, vasele ceramice sau din metal ce erau folosite la gătit, pietrele de moară de mână și, mai rar, vetrele de foc. Acestea din urmă au fost mai rar conservate, fiind destul de distruse.
Descriere piesă:
Dimensiuni L- 65 cm, H - 35 cm.
   Cățelul de vatră are o formă carecteristică și a fost lucrată dintr-o bară masivă cu secțiunea rombică, așezată orizontal și arcuită la ambele capete. Fiecare extremitate este stilizată în formă de cap de taur, cu coarnele elegant întoarse înainte. De bara transversală s-au prins în nituri barele care formează picioarele piesei și ale taurului. Sub aceasta, a mai fost adăugată o bară secundară, fie pentru o stabilitate sporită, fie pentru sprijinirea materialului lemnos.
   Ca aspect, piesa noastră are analogii la Salurn, în Tirol, unde s-a descoperit un exemplar datat la sfârșitul sec. II și începutul sec. III dar exemplarul descoperit la Ocnița este mult mai timpuriu. Analogii mai avem la Gurnia, în Austria, dar în mediul celtic.

Exponatul lunii: Bratara celtica




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 septembrie 2016






COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de
1 septembrie 2016, o nouă piesă în categoria Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii septembrie 2016 face parte din colecția veche de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane însă condiţiile în care a fost descoperit nu sunt cunoscute, unica precizare referindu-se la locul de proveniență: zona Uroi. Piesa, cunoscută în literatura de specialitate ca brăţară sau verigă cu semi-ove, aparţine cultural civilizaţiei celtice, fiind răspândită pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia, Ungaria, Elveţia, Marna şi Transilvania.
   Brăţara expusă este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudică zonă din Transilvania. Asemenea brăţări provin din descoperiri funerare şi se purtau fie la mână, fie la gleznă, exclusiv de femei, deseori având în inventar și lănțişoare de bronz pentru gât şi centură din fier pentru talie. Brăţara de la Uroi a fost confecţionată prin turnare, două dintre semi-ove fiind turnate împreună, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indică probabilitatea ca această podoabă să fie destinată purtării pe gleznă.
   Piese de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentală de răspândire a civilizaţiei celtice ele lipsesc cu desăvârşire.
Biroul de Relaţii cu Publicul

duminică, 4 septembrie 2016

Inima Reginei




Arta plastica contemporana romaneasca


Bogdan Mihai Radu


Muzeul National Cotroceni, Bucuresti


7 septembrie - 9 octombrie 2016





   Muzeul Naţional Cotroceni vă invită la vernisajul Inima Reginei semnat Bogdan Mihai Radu, în data de 7 septembrie 2016, ora 19:00, salonul Cerchez.
   Bogdan Mihai Radu îi aduce un omagiu Reginei Maria la împlinirea a 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României. Intitulată generic Inima Reginei, expoziția aduce în prim plan florile preferate de regină, dezvoltate în compoziții desenate cu abilitate, direct în culoare.
   Artistul abordează cu dezinvoltură picturală buchete/ mănunchiuri/ suprafețe de iriși, crini sau trandafiri din grădinile regale de la Balcic și Cotroceni. Pentru că este un fin observator, Bogdan Mihai Radu surprinde galeriile de coloane, fântâni și ghivece din recuzita grădinilor Reginei Maria.
   Simbol al purițății și gingășiei, învăluiți într-o atmosferă de basm în reprezentările prerafaelite și preluați apoi de Art Nouveau, crinii sunt preluați iconografic de Bogdan Mihai Radu și dezvoltați printr-un rapel exclusiv la culoare. Era bine știută și preferința Reginei pentru crinii reprezentați talle-qualle sau ca elemente decorative în ilustrațiile de carte destinate volumelor sale de povești.
  Grădinile și palatul regal de la Balcic (care îmbină arhitectura exotică a minaretului cu cea țărănească) sunt surprinse de Bogdan în diferite ipostaze. Artistul este perseverent în a-și exersa memoria formei, optând pentru diferite variante colorate ale palatului: fie optează pentru culori solare, fie pentru griuri colorate. Se observă la Bogdan o reală apetență pentru redarea umbrelor colorate, ceea ce-l apropie de maniera de expresie de sorginte impresionistă. Conglomeratele de culoare divizează forma perspectivală, iar petele picturale abstracte iau locul fundalului.
   Înconjurată de repertoriul floral, silueta Reginei apare întotdeauna învăluită în mister, melancolie și basm asemenea picturilor prerafaelite. Cu veșminte albe sau în port tradițional românesc, pictorul surprinde latura melancolică, poetică, solară a Reginei. Nu-i sunt redate trăsăturile, planuri mari desenează chipul învăluit în mister, culoare, pete de umbră și lumină.
Prin toate lucrările sale, Bogdan Mihai Radu dovedește un real rafinament pictural.
(Raluca Băloiu)
   Expoziţia este susţinută de Muzeul Naţional Cotroceni şi de reţeaua privată de sănătate Regina Maria.
Parteneri organizare expoziţie: Aurelia Vişinescu şi Beautik Haute Parfumerie

Mihai I al României - un rege cu onoare, loialitate și credință




Lansare de carte


Libraria Carturesti Verona, Bucuresti


5 septembrie 2016





    Curtea Veche Publishing are plăcerea de a anunța lansarea unui nou volum pentru copii și tineri în colecția Regii și Reginele noastre: Mihai I al României - un rege cu onoare, loialitate și credință scris de Adrian Cioroianu și Mihaela Simina, cu ilustrații realizate de Răzvan Dumitru. Cartea face parte dintr-un proiect original care își dorește să arate și copiilor că istoria este cea mai frumoasă poveste.
    Lansarea va avea loc luni, 5 septembrie 2016, în Grădina de vară de la Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15, București, în spatele librăriei Cărturești), începând cu ora 18:30. Vă invităm alături de autorii volumului, Adrian Cioroianu și Mihaela Simina, să ascultați povești interesante și captivante despre destinul Regelui Mihai I, toate spuse pe înțelesul celor mici. Alături de cei doi, vor lua cuvântul Răzvan Dumitru, ilustrator, Ion M. Ioniță, redactor-șef al Revistei Historia și Ovidiu Nahoi, jurnalist. Oficiile de gazdă vor fi făcute de Miruna Meiroșu, PR Manager Curtea Veche Publishing.
    Volumul Mihai I al României - un rege cu onoare, loialitate și credință depășește convențiile unei biografii, fie și una a unui suveran precum Mihai I. Adrian Cioroianu și Mihaela Simina prezintă tumultoasa istorie a României, de dinainte și de după cel de-al Doilea Război Mondial, schițează portretele celor care, aflându-se în jurul regelui, i-au influențat deciziile luate în timpul domniei, până la abdicarea sa, în anul 1947. Apoi frământările regelui, aflat în exil, departe de țară, viața alături de membrii familiei, pasiunile, prietenii, precum și interesul pe care regele l-a arătat față de poporul său ori de câte ori țara trecea prin momente grele. Majestatea Sa a spus cândva: "Nu putem avea un viitor fără a respecta trecutul nostru.“ Dacă fiecare român ar parcurge paginile acestei cărți, un numai că dorința regelui ar fi respectată, ci am deveni conștienți de istoria poporului nostru.
   Colecția Regii și Reginele noastre, proiect inițiat de Curtea Veche Publishing și coordonat de Adrian Cioroianu, prezintă pe înțelesul copiilor și tinerilor destinele celor opt regi și regine ale României într-o colecție frumos ilustrată. În cadrul colecției au mai apărut volumele Carol I. Primul și cel mai mare rege al românilor (volum scris de Adrian Cioroianu alături de Andrei Radu) și Maria a României. Regina care a iubit viața și patria (volum scris alături de Mihaela Simina).
    Ambasadorul Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, profesor doctor la Facultatea de Istorie al Universităţii din Bucureşti, a publicat consistent în multe ziare şi reviste din ţară şi adesea a putut fi văzut — în calitate de colaborator sau realizator — în programe ale televiziunilor din România. Este autor al mai multor volume de istorie, culegeri de eseuri pe teme istorice sau politice, scenarii pentru documentare istorice de televiziune şi, mai recent, al unui roman.
    Mihaela Simina este absolventă a Facultății de Istorie, secția Relații Internaționale și Studii Europene. În prezent, realizează rubrica Accent pe istorie, de luni până vineri, la RFI România și este colaborator al revistei Historia. Ca autor, aceasta a scris alături de Adrian Cioroianu volumul Maria a României. Regina care a iubit viaţa şi patria, apărut în 2015 la Curtea Veche Publishing.

Pe simezele madrilene




Prezente romanesti peste hotare


Madrid, Spania


15 - 30 septembrie 2016






Veturia și Octavian Goga




Muzeul Memorial Octavian Goga


Ciucea


6 - 30 septembrie 2016





   Muzeul Memorial Octavian Goga, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să vizitați Expoziția documentară Veturia și Octavian Goga. Expoziția va cuprinde fotografii din colecțiile muzeului și va fi deschisă în perioada 6-30 septembie 2016, între orele 9:00-17:00, în sala de expoziții temporare a Muzeului Memorial Octavian Goga din Ciucea.
Vernisajul expoziției va avea loc în data de 6 septembrie 2016, ora13:00.
Vă așteptăm cu drag!