Se afișează postările cu eticheta Muzeul Orașului Lipova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Orașului Lipova. Afișați toate postările

joi, 11 martie 2021

La ceas aniversar

 


Arta plastică contemporană românească


Vasile Varga


Muzeul Orașului Lipova 


13 martie - 30 august 2021




    Sâmbătă, 13 martie 2021, începând cu ora 16:00, Muzeul  Orașului Lipova va găzdui vernisajul expoziției care va cuprinde diverse lucrări în pastel, tablouri, note și studii de cromatologie, toate aparținând colecției personale a celui care a fost Vasile Varga (fragment din comunicatul Primăriei Lipova)

    La 100 de ani de la nașterea pictorului Vasile Varga (n. 14 martie 1921, satul Ususău, județul Arad - d. 22 iunie 2005, Lipova) ne vom revedea în jurul câtorva din picturile sale în Muzeul Orașului Lipova.

   Vasile Varga și Eleonora Costescu au lăsat orașului Lipova o colecție impresionantă de artă expusă permanent în acest muzeu (alcătuită din pictură românească modernă, pictură din școlile italiană, flamandă, engleză, franceză, maghiară, piese de artă decorativă, argintărie, porțelan, sticlă, mobilier).

   Familia Costescu-Varga a donat și o colecție de carte bibliotecii din oraș. Sperăm ca în curând și această bibliotecă să poată fi din nou deschisă publicului. Tot în urma acestei familii a rămas o casă - atelier pe care ei ar fi dorit să o știe deschisă. Un loc unde studiile de cromatologie și istorioa artei realizate de cei doi, să își găsească continuatori.

    Soții Costescu-Varga își merită locul lângă Sever Bocu și vechii întemeietori de biserici, cetăți și mânăstiri ai comunității din Lipova-Radna.



joi, 25 februarie 2021

Familia Bocu - Obiecte personale

 


Muzeul Orașului Lipova 


25 februarie - 31 martie 2021




    Obiecte personale ale omului politic Sever Bocu, o colecţie de artă plastică şi decorativă (argintărie, porţelan, sticlărie), piese de patrimoniu din vechiul muzeu etnografic susținut de soția sa Marilina, reconstituie atmosfera interbelică a Casei Bocu din Lipova.

    Expoziția se va deschide pentru public, joi, 25 februarie, la Muzeul Orașului Lipova/Complexul Muzeal Arad.

Echipa proiectului expozițional:

Corina Dubeștean

Dr. Sorin Sabău

Dr. Gabriel Hălmăgean

Radu Tunaru

Adina Crăciun și Marius Lucea

 

    Casa Sever Bocu, azi Muzeul Oraşului Lipova, a fost construită în secolul al XVIII-lea, pentru ca un secol mai târziu să intre în proprietatea familiei Missici.

    După Marea Unire, în anul 1922, clădirea era cumpărată de Sever Bocu. S-au făcut reparaţii, modificări, dar s-a păstrat planul general, oferindu-i un aspect monumental, de palat în stil franţuzesc, elegant şi rafinat. Casa Sever Bocu din Lipova era la vremea respectivă atât locuință personală, cât și edificiu cultural, care adăpostea o colecție de etnografie, ateliere de țesătorie și un muzeu amenajat de Marilina Bocu, soția ilustrului om politic bănățean.

    După arestarea lui Sever Bocu în anul 1950, proprietățile familiei, inclusiv Casa Bocu din Lipova, au fost confiscate.

Sever Bocu  

(Șiștarovăț, 19 noiembrie 1874 -  Închisoarea din Sighet, 21 ianuarie 1951)

    Sever Bocu, membru marcat al Partidului Național Român și ulterior al Partidului Național Țărănesc, promotor al Marii Uniri, parlamentar și ministru al României Mari, ”Ministrul Banatului” a sfârșit în detenție la Sighet, în timpul regimului comunist a lui Dr. Petru Groza.

    Educat în spiritul sacrificiului, Sever Bocu s-a implicat în opera de făurire a statului unitar român, susținând recunoaștrea internațională a Marii Uniri. Prin scrisul său a  fundamentat un curent de opinie bănățenistă care încuraja afirmarea democrației , motiv pentru care a fost arestat de către autoritățile comuniste. Viața și toată  activitatea lui Sever Bocu a fost o flacără nestinsă, care s-a mistuit  pentru idealurile poporului român și a provinciei sale de suflet: Banatul.

    În timpul vieții s-a angajat în acţiuni pentru ridicarea nivelului de civilizaţie al Banatului: întemeierea Universităţii de Vest și a Teatrului din Timișoara, construirea de şcoli, repararea de biserici, împroprietărirea voluntarilor, ridicarea de monumente în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial şi a marilor personalităţi bănăţene. Totodată lui Sever Bocu i-a aparţinut iniţiativa de a ridica actualul sediu al primăriei din Lipova, de a transforma Lipova în oraş, pavarea străzilor şi extinderea reţelei electrice, modernizarea şoselei Lipova – Timişoara şi reconstrucţia cartierului de locuinţe distruse de inundaţiile din 1932.

    Odată cu instalarea regimului comunist în România, în anul 1945, Sever Bocu a fost constant discreditat și marginalizat de propaganda comunistă, însă fără rezultatele scontate: la alegerile din 1946, falsificate de comuniști, a fost ales deputat țărănist în Parlament, din partea județului Timiș-Torontal. Dezamăgit, s-a retras din politică și s-a instalat în casa sa din Lipova, dedicându-se memorialisticii. Arestat de agenții Securității în noaptea de 5/6 mai 1950, ”Noaptea demnitarilor”, Sever Bocu era ridicat din casa din Lipova și încarcerat la închisoarea de la Sighet.

    Sighetul a fost sfârșitul elitelor Marii Uniri – politicieni, intelectuali, militari și preoți. Sever Bocu a murit în închisoare, fiind probabil aruncat într-o groapă în Cimitirul Săracilor din Sighet.

 1z

miercuri, 5 iunie 2019

Exponatul lunii iunie




Muzeul Orașului Lipova 


iunie 2019




Exponatul lunii iunie la Complexul Muzeal Arad este 
portretul lui Sever Bocu, etalat la Muzeul Orasului Lipova/Casa Sever Bocu.

Prezinta: Corina Dubestean, muzeograf
Imagine si montaj: Nelu Scripciuc, artist fotograf


Sever Bocu (1874-1951)

    Membru marcant al Partidului Național Român și ulterior al Partidului Național Țărănesc, promotor al Marii Uniri, parlamentar și ministru al României Mari, Ministrul Banatului a sfârșit în detenție la Sighet, în timpul regimului comunist al lui Dr. Petru Groza.
    Sever Bocu s-a născut lângă Lipova, la Șiștarovăț, în anul 1874, într-o familie de români intelectuali și a crescut în spiritul național românesc. A urmat școala în satul natal, apoi studiile medii la Lipova, iar la Arad s-a înscris la liceul de stat maghiar, de unde a fost exmatriculat pentru atitudinea sa tranșantă față de statul maghiar. Mai târziu a urmat studii economice la Academia Comercială din Viena și la Şcoala de Înalte Studii din Paris.
     În 1892 era angajat al Băncii Transilvania din Sibiu, apoi al ziarului Tribuna unde a luat contact cu elita intelectuală și ideile Mișcării memorandiste. După studiile de la Paris s-a stabilit la Lipova, angajat la Banca Lipovana iar din 1899 la Arad, la ziarul Tribuna poporului, respectiv Tribuna. În calitate de redactor a publicat articole, cu atacuri desosebit de virulente, la adresa autorităților maghiare, urmate de numeroase procese. După desfințarea Tribunei, în 1912, Sever Bocu, alături de mama sa și soția Marilina, a plecat în România, unde a pus bazele unei afaceri hoteliere în stațiunea Techirghiol.
    Odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, în anul 1916, Sever Bocu s-a înrolat voluntar în armata română.
    În ianuarie 1917 se constituia la Iaşi Comitetul celor 12, organ al refugiaţilor români din Transilvania, din care a făcut parte şi Sever Bocu. La solicitarea Ministerului de Interne, comitetul se ocupa cu recrutarea voluntarilor ardeleni, bănăţeni şi bucovineni în Armata Română, fapt ce i-a adus lui Sever Bocu sentința de înaltă tradare din partea statului austro-ungar și condamnarea la moarte. Bunurile familiei din Lipova au fost seschestrate de stat. Sentința nu l-a speriat, iar în același an pleca în Rusia, pentru a se ocupa de organizarea Legiunilor de voluntari români transilvăneni, formate din foşti prizonieri. La Kiev a cunoscut personalităţi importante din viaţa publică ucraineană şi a militat pentru unirea Basarabiei cu România. 
    În 1918, după Pacea de la București, Corpul voluntarilor ardeleni şi bucovineni de la Iași era dizolvat. Sever Bocu a plecat la Paris ”prin Apocalips, de la Iaşi la Paris în 87 de zile” pentru a susţine acolo desăvârşirea unităţii de stat și integritatea Banatului.
   Participant activ la Conferința de Pace de la Paris, din anul 1919, a rămas dezamăgit de dezmembrarea Banatului, la masa trativelor, în favoarea Serbiei.
    În anul 1919 a revenit în Banat, ocupându-se de problemele bănățenilor. A intrat în Parlamentul României Mari din partea Partidului Național Român și apoi al Partidului Național Țărănesc. În guvernul țărănist a fost numit Ministru al Banatului iar mai târziu primar al orașului Lipova. A susținut înființarea Universității de Vest din Timișoara, modernizarea orașului Lipova și s-a implicat în numeroase acțiuni cu caracter cultural.
    Odată cu instalarea regimului comunist în România, în anul 1945, Sever Bocu a fost constant discreditat și marginalizat de propaganda comunistă, însă fără rezultatele scontate: la alegerile din 1946, falsificate de comuniști, a fost ales deputat țărănist în Parlament, din partea județului Timiș-Torontal. Dezamăgit, s-a retras din politică și s-a instalat în casa sa din Lipova, dedicându-se memorialisticii.
     Arestat de agenții Securității în Noaptea demnitarilor, 5/6 mai 1950, Sever Bocu era ridicat din casa din Lipova și încarcerat la inchisoarea de la Sighet. Sighetul a fost sfârșitul elitelor Marii Uniri – politicieni, intelectuali, militari și preoți. Sever Bocu a murit în închisoare, fiind probabil aruncat într-o groapă în Cimitirul Săracilor din Sighet.
    După arestarea lui Sever Bocu, proprietățile familiei au fost confiscate. Soția sa, Marilina, împreună cu nepoții, au reușit, extrem de dificil, să părăsească definitiv România comunistă.
    Casa Sever Bocu, azi Muzeul Orașului Lipova, exista în Lipova încă din secolul al XVIII-lea, pentru ca un secol mai târziu să intre în proprietatea familiei Missici. După Marea Unire, în anul 1922, clădirea era cumpărată de Sever Bocu.
    S-au făcut reparaţii, modificări, dar s-a păstrat planul general, oferindu-i un aspect monumental, de palat în stil franţuzesc, elegant şi rafinat. Cele cinci săli ale muzeului păstrează încă amenajările interioare fastuoase comandate de Bocu: parchetul cu intarsii, sobele din faianţă vieneză, policandrele şi oglinzile din cristal, piese de mobilier, un şemineu realizat din marmură de Carrara, salonul ”vienez”.

vineri, 8 martie 2019

Primăvara din noi




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul Orașului Lipova 


8 martie - 7 aprilie 2019




Responsabil: Corina Dubeștean, muzeograf
    Vor expune, alături de cunoscuții pictori lipoveni Lenuta Stana, Maria Dragan, Crisan Partenie, Mihai Popa, Bocicu Elena Alexandra, copiii de la Clubul Copiilor Lipova - Atelierul Fanteziei (prof. coordonator Camelia Iordache) și pictorii arădeni Jeni Lucan, Eugenia Oancea, Ana Maria Chira.
Eveniment organizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad.

marți, 5 februarie 2019

Expoziție de artă bisericească,




Muzeul Orașului Lipova 


12 februarie - 5 martie 2019





   Expoziţia de la Lipova prezintă Colecţia de artă bisericească donată muzeului arădean de clericul ortodox Ştefan Crişan ce cuprinde: icoane pe lemn, carte veche şi alte obiecte de cult datând din perioada secolelor XVII – XIX.
   În expunere, se află, între altele: Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia, 1648), Îndreptarea legii (Govora, 1652), Sf. Aer – brodat pe catifea neagră (sec. XVI-XVII), un engolpion episcopesc (sec. XVII), un orar diaconesc (1606), o cruce sculptatã în lemn (sec. XVII).