Joia linguritelor: Cercul mincinosilor

Librăria Cafe Kretzulescu, București

18 aprilie 2013

Lansări diferite pentru toţi cititorii librăriei Humanitas Kretzulescu:

MIERCURI 17 aprilie, ora 18:00 Serile Italiene. Dezbatere: Scriitori despre vârsta adolescenţei pornind de la romanul Emaus de Alessandro Baricco.

JOI, 18 aprilie, ora 19:00, Joia linguriţelor. Poveşti pentru oameni mari din Cercul mincinoşilor. Andrei Cornea, Vlad Russo, Radu Iacoban, Conrad Mericoffer, Dan Radulescu. Live act in manieră epică: Ada Milea.

LUNI 22 aprilie, ora 19:00, Umbre pe ecranul tranziţiei. Cezar-Paul Bădescu, Dan C. Mihăilescu, Cătălin Ştefănescu, Mircea Vasilescu. Moderator: Radu Paraschivescu.

  Vă aşteptăm la fiecare, mereu cu alte surprize

Libraria Cafe Kretzulescu

Joia linguritelor mostenite

Bucuresti

21 martie 2013

   Aceasta este o carte de reţete simple şi de bună primire a musafirilor… Aşa începe una dintre cele mai frumoase cărţi, lăsată drept moştenire de familie, scriitoarei Elizabeth Gilbert, autoarea bestsellerului Mănâncă, roagă-te, iubeşte, de către străbunica sa. 

   Apărută de curând la Editura Humanitas, Cartea de bucate, ospitalitate şi poveşti minunate de Margaret Yardley Potter, Gima, cum i se spunea în familie, este un savuros amestec de reţete culinare, sfaturi practice şi poveşti de familie, care şi-a păstrat prospeţimea.

   "Am deschis cartea de bucate a Gimei abia anul acesta în primăvară… Am deschis-o şi am stat s-o citesc de la cap la coadă, fascinată. Nu, nu e tocmai adevărat: de stat n-am stat, sau în orice caz nu multă vreme. După primele câteva pagini, am sărit în sus şi-am fugit să-l găsesc pe soţul meu ca să-i citesc fragmente: Ascultă aici ! Ce umor! Ce spirit de observaţie! Cât rafinament! Apoi m-am ţinut după el prin bucătărie cât timp a gătit (pulpă de miel), citindu-i în continuare în timpul mesei. După care am stat amândoi ore în şir printre vasele murdare, am terminat sticla de vin şi ne-am citit cu rândul pasaje unul altuia, la lumina lumânării.

  La sfârşitul serii, deja eram trei la masă. Gima ni se alăturase, era o minune de femeie, iar eu mă îndrăgostisem de ea. Străbunica mea cea creativă, dar greu încercată nu era nici prima, nici ultima femeie din istoria suferinţelor feminine care se refugia în mâncare. Ar trebui să spun de fapt că se refugia în mâncare şi în scris, fiindcă vocea care răzbate din paginile următoare este o încântare în egală măsură literară şi culinară. Gima nu se mărgineşte la a-şi înşirui reţetele, ea ni le povesteşte cu un simţ ascuţit al umorului şi o încredere în sine care o fac să sune ca un amestec de Dorothy Parker şi M.F.K. Fisher”, declară cunoscuta scriitoare Elizabeth Gilbert.

Dragostea, chiar ea

Libraria Cafe Kretzulescu

Joia Linguritelor...cu dragoste

Lansare de carte

Corina Sabau

Bucuresti

31 ianuarie 2013

   Librăria Humanitas Kretzulescu si editura Polirom va invita joi, 31 ianuarie, de la ora 18:00, la Joia Linguritelor ...cu dragoste. Ne intalnim cu prozatoarea Corina Sabău, cu prilejul apariţiei celui mai recent roman al său, Dragostea, chiar ea. 

  Alaturi de autoare ii avem pe 

Bianca Burţa-Cernat, Ovidiu Şimonca, Daniel Cristea-Enache.

  Invitat special: Nora Iuga

  Moderator: Virginia Costeschi

  Dragostea, chiar ea, este un impresionant roman despre dragoste şi suferinţe, în care protagoniştii trăiesc o iubire eroică.

  În viaţa lor apare dragostea. Atît de puternică, atît de neaşteptată, încît îi face să lase totul în urmă. Teo uită cît a suferit după despărţirea de Lily, fosta lui nevastă, Mia nu-şi mai plînge condiţia de funcţionară oarecare într-un minister prăfuit. Îşi părăseşte soţul, care se retrage la ţară şi se dedică apiculturii. Avînd de înfruntat o mulţime de piedici şi un trecut dureros, cei doi îşi imaginează că trăiesc o iubire eroică. Între ei intervine însă Lily; părăsită de iubit, femeia îşi vrea înapoi soţul. Abandonată, Mia plănuieşte, la rîndul ei, să se întoarcă la mai vechea sa iubire. Cum şi-ar putea imagina că între timp Vlad s-a îndrăgostit de o femeie pe care a întîlnit-o la liturghia de duminică ?

Duelul viorilor

Libraria Cafe Kretzulescu

Liviu Prunaru, Gabriel Croitoru, Horia Mihail

Bucuresti

19 noiembrie 2012

   Cu ocazia lansării albumului Duelul Viorilor au fos prezenti: violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, pianistul Horia Mihail, Oltea Şerban Pârâu - redactor-şef Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Tiberiu Comandaşu- redactorul muzical al albumului.

   În urma succesului de anul trecut Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo au organizat în această toamnă ediţia a II-a a Turneului Naţional Duelul viorilor, un proiect care a adus în sălile de concert din toată ţara mii de spectatori veniţi pentru a doua oară să arbitreze această superbă întrecere artistică. 

    Editura Casa Radio invită publicul să-şi îmbogăţească impresiile şi emoţiile generate de acest proiect printr-o rememorare a primei sale ediţii din toamna anului trecut, în forma unui album – compact disc, ce aduce în atenţie, pe lângă muzica din prim-plan, imagini şi idei evocatoare.

Luxomania

Joia linguritelor de portelan

Lansare de carte

Edwige Martin 

Libraria Cafe Kretzulescu, Bucuresti

25 octombrie 2012

    Librăria Café Kretzulescu împreună cu Baroque Books & Arts și Wagner Maison de la Porcelaine vă invită joi, 25 octombrie, ora 19.00, la Joia linguriţelor de porţelan. Ce ar fi să îndrăzniţi să deschideţi porţile unui imperiu al luxului ? Şi să pătrundeţi în Luxomania lui Edwige Martin alături de invitații Alexandra Rusu şi Marius Constantinescu ? În librărie cartea va fi așezată în centrul unei vitrine a luxului, între linguriţele de porţelan create de Ana Wagner, mici piramide de ceai suspendate şi expoziţia Laboratorul de coperte Baroque, o colaborare a editurii cu artiştii din Clubul Ilustratorilor

    "După ce a lucrat în domeniul publicităţii şi a rămas fără slujbă, Edwige Martin, grafician de profesie, ca un tribut adus crizei, a fost nevoită să accepte un post de vânzătoare într-unul dintre cele mai prestigioase magazine din lume, în centrul luxului parizian.După patru ani de fină observaţie a distinsei clientele, ne invită în culisele celui mai luxos magazin din Paris, într-o adevărată şi amară comedie umană: Luxomania. O confesiune cochetă, pe un ton degajat, dar 

înecat în sarcasm."

    "Charlotte? Nu e o vânzătoare ca oricare alta. Ea lucrează la Montezzo, pe rue du Faubourg Saint-Honoré. Clienţii săi sunt miliardari ruşi, staruri, personalităţi politice, prinţese arabe sau moştenitori ai unor imperii financiare. Charlotte vinde poşete de 22 000 de euro, pantofi de 11 000 de euro şi tricouri de 895 de euro, mereu cu zâmbetul pe buze. Bine aţi venit în universul tuturor exceselor, în împărăţia „puţinilor fericiţi“, unde culoarea banilor maschează extrema solitudine."

Bob Dylan Revisited

Libraria Cafe Kretzulescu

Mircea Cartarescu, Alexandru Andries

Bucuresti

11 octombrie 2012

\

    Mircea Cărtărescu îşi aminteşte de un concert pe care l-a introdus în poezia Lasă să fie, din volumul Nimic. „Dom’ Zimmerman, l-am văzut la Iowa City/ în concert./ haios./ nu i-aş fi purtat pălăria/ nici pentru o mie de lei“.

  Alexandru Andrieş îşi aminteşte ce impact a avut Dylan asupra lui în 1963-64, când i-a ascultat pentru prima oară muzica, pe care a admirat-o fără rezerve pentru că era revelaţia folkului liber, protestatar. 

   Dar ce se întâmplase până atunci? A fost The Freewheelin’ Bob Dylan, albumul din 1962 cu care iese din zona de notorietate a comunităţii folk din Greenwich. Mai degrabă cu Blowin In The Wind decât cu tot albumul, pentru că piesa a devenit repede hit în varianta cover cântată de Peter, Paul and Mary. Şi apoi vine începutul anului 1964, albumul The Times They are A-Changing şi este evident că Dylan cântă poezie, una extraordinară. 

  Hobo cocoţat pe o scenă sau vizionar muzical, şi o imagine şi alta îl reprezintă tot pe Bob Dylan. Iar Alexandru Andrieş şi Mircea Cărtărescu au mult mai multe poveşti de spus joi seara.

Vocea filmelor

Libraria Cafe Kretzulescu, Bucuresti

Irina Margareta Nistor, Camelia Ionescu

Joia Linguritelor

27 septembrie 2012

Amintiri din pribegie

Lansare de carte

Neagu Djuvara

Joia linguritelor, Bucuresti, Libraria Cafe Kretzulescu

6 septembrie 2012

In cadrul evenimentului, autorul va oferi autografe.

    "Povestea vieţii lui Neagu Djuvara are verva sălbatică a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot. Război şi Universitate, aventură şi savantlâc, exil şi repatriere, Europa şi Africa, diplomaţie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistică, Sorbona, Niamey şi Bucureşti, boierie şi sărăcie, profesorat, politică, explozie creatoare după vârsta de 80 de ani, anonimat şi glorie, acţiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard. Recunoaşte singur că a fost mereu însoţit, în momentele decisive, de un «noroc» salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki după marea revoluţie rusească din octombrie şi a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944, anume, parcă, pentru a supravieţui tăvălugului bolşevic. Trecut de 95 de ani, are încă mari proiecte, speră să-şi afle sfârşitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, şarmant, distins, fără fasoane, bucuros de glumă şi de tacla. De câte ori îl văd, mă contaminez de buna lui dispoziţie, savurez bunele lui maniere şi admir curajul opiniilor sale, adeseori în afara convenţiilor curente.“ (Andrei Plesu)

     Neagu M. Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).    
     Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele.     
     Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”). 
     În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). 
      Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
      Principalele publicaţii: Le droit roumain en matière de nationalité, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l’Histoire”, în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?” în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; Les Aroumains (operă colectivă), Publications Langues’O, Paris, 1989; în româneşte, Aromânii – istorie, limbă, destin, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l’origine des Valaques de Grèce”, în Revue roumaine d’histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; Cum s-a născut poporul român, Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii, Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul, Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; Însemnările lui Gheorghe Milescu, roman, Humanitas, 2004; Amintiri din pribegie, Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil (1948-1990), L’Harmattan, Paris, 2004; Există istorie adevărată?, Humanitas, ed. a III-a, 2008.

*** Informatii preluate de la agentia de carte.ro

Case si oameni din Bucuresti

Lansare de carte

Andrei Pippidi

 Libraria Cafe Kretzulescu, Bucuresti

3 septembrie 2012

Luni, 3 septembrie 2012, de la ora 19.00, împreună cu Editura Humanitas şi Librăria Humanitas Kretzulescu, vă propunem o întâlnire despre Case şi oameni din Bucureşti.    Pe Terasa Librăriei Café Kretzulescu, va avea loc lansarea celui de-al doilea volum al cărţii Case şi oameni din Bucureşti de Andrei Pippidi, în prezenţa autorului şi a arhitecţilor Nicolae Lascu şi Şerban Sturdza.    Cu această ocazie, vor fi citite pentru public câteva fragmente din volum care redau istoria unor case realizate de arhitecţi  renumiţi şi locuite de oameni de vază ai timpurilor trecute.     Evenimentul se va încheia cu o dezbatere despre oamenii şi casele din Bucureştiul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea.    Prin acest eveniment, se lanseaza și proiectul Educaţie pentru Bucureşti, proiect ce are ca scop încurajarea cunoaşterii istoriei Capitalei, deopotrivă a oamenilor şi a locurilor, precum şi înţelegerea importanţei peisajului urban pentru viaţa oraşului, în vederea reinterpretării spaţiului public şi a redescoperirii vieţii citadine.    Intrarea la eveniment este liberă şi se va face în limita locurilor disponibile.