Cartiere muncitorești în zona Filaret (1898 - 1927)

Andrei Razvan Voinea

Casa Mincu, Bucuresti

13 iulie 2016

    Miercuri, 13 iulie, de la ora 18:30, la Casa Mincu, sediul Ordinului Arhitecților din România, are loc conferința Cartiere muncitorești în zona Filaret (1898 - 1927), susținută de drd. Andrei Răzvan Voinea, în cadrul proiectului cultural Parcul Carol I - 110 ani.

   Prezentarea își propune să identifice și să analizeze principalele parcelări executate în zona industrială Filaret pentru muncitorii de la fabricile din jurul Parcului Carol: Fabrica de Chibrituri, Fabrica de Uleiuri etc. Urmărim să investigăm modul în care industriașii și statul român au construit locuințe-tip pentru angajați să înțelegem dacă aceste locuințe au ajuns în proprietatea muncitorilor sau dacă au reprezentat mai degrabă un mecanism prin care capitalismul privat sau de stat a urmărit reproducerea propriilor structuri de putere, excluzând categoriile sociale antagoniste. Printre aceste mici cartiere se numără parcelarea Fabrica de Chibrituri, parcelarea C.F.R. Viilor, dar și locuințele tip de pe strada Lânăriei și str. Învoirii.

Capacitate maximă 50 de persoane.

 Proiect cultural finanțat de ARCUB în cadrul Programului cultural 

București - Orașul in-vizibil

***Asociatia-Editura Istoria Artei

Vara istoriei pe Calea Victoriei

Casa Filipescu - Cesianu, Bucuresti

Alina Havreliuc, Andrei Razvan Voinea

14 iulie - 1 septembrie 2016

   Asociația Istoria Artei oferă ateliere gratuite pentru copii, în cadrul evenimentului Vara istoriei pe Calea Victoriei organizat de Muzeul Municipiului București. Activitățile se vor desfășura la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151 colț cu str. Sevastopol, în intervalul 13 iulie - 4 septembrie 2016.

   Timp de opt săptămâni, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-12:00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu și în Lapidarium, se vor desfășura activități educative cu tematică variată, desfășurate în special în aer liber, într-un spațiu prietenos și inedit. Se pot înscrie copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani.

   Zilele de joi vor introduce participanții în istoria orașului București prin activitățile concepute de către Asociația Istoria Artei, în cadrul proiectului Parcul Carol I - 110 ani. Toate materialele rămân în posesia copiilor.

14 iulie Dezvoltarea orașului în sec. al XIX-lea

21 iulie Grădini și parcuri bucureștene

28 iulie Familia Regală a României

Traineri: Alina Havreliuc, Andrei Răzvan Voinea

Pentru înscrieri: ateliereistorieurbana@gmail.com până în miercurea precedentă

Proiectul cultural beneficiază de finanțare de la Ordinul Arhitecților din România

 din Timbrul arhitecturii.

***Asociatia-Editura Istoria Artei‎

La bloc sau la casă? Socialism și locuințe muncitorești în București

Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti

Andrei Razvan Voinea

30 mai 2016

    Asociaţia Română de Istorie Socială şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti au plăcerea să vă invite luni, 30 mai 2016, ora 17:00, la conferinţa La bloc sau la casă? Socialism și locuințe muncitorești în București (1944 – 1952), susţinută de istoricul Andrei Răzvan Voinea, doctorand al Universităţii Central-Europene.

   Evenimentul va avea loc la Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie, Bdul Regina Elisabeta nr. 4-12, sector 5, Bucureşti.

***

Asociaţia Română de Istorie Socială‎La bloc sau la casă? Socialism și locuințe muncitorești în București (1944 – 1952)

Conferintele de joi

Muzeul Municipiului Bucuresti

Andrei Razvan Voinea

19 mai 2016

    Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la următoarea întâlnire din cadrul conferinţelor de joi cu drd. Andrei Răzvan Voinea, pentru prezentarea De la Sfântul Gheorghe la Sfântul Dumitru: Parcelări de locuințe-tip în București 1921 – 1948 (II), în data de 19 mai 2016, ora 19:00, la Palatul Suțu. Andrei Răzvan Voinea este doctorand la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București.

    După Primul Război Mondial, una dintre cele mai acute crize prin care trecea Bucureștiul era cea generată de lipsa locuințelor de calitate. Pe fondul triplării numărului populației în primele două decenii de după Marele Război, sarcina rezolvării acestei situații îi revenea Societății Comunale pentru Locuințe Eftine, instituție înființată încă de la 1910. Între 1921 și 1948, Societatea a continuat eforturile depuse anterior prin completarea parcelărilor Steaua, Raion și Drumul Sării și a început simultan construirea locuințelor-tip în noi parcelări precum Floreasca, Tei sau Grivița.

   Proiecte urbane complexe, prezente și astăzi în țesutul urban al capitalei, parcelările de locuințe-tip au reprezentat una dintre cele mai coerente strategii de a moderniza periferia orașului și de a oferi locuințe sănătoase, în special funcționarilor publici. Însă creșterea populației Bucureștiului, coroborată cu gândirea conservatoare a conducătorilor Societății au condus la rezultate sub așteptări, iar desființarea ei în 1948 părea legitimă pe fondul noii încercări de reconstrucție postbelică.

   Care au fost parcelările de locuințe-tip executate în această perioadă, care au fost primii locatari ai caselor și cum arată acestea astăzi? În ce măsură forma urbană și arhitecturală impusă de arhitecții și directorii Societății a corespuns nevoilor bucureștenilor? Cum au influențat legislația sau schimbările politice strategia de construire a locuințelor-tip?

    Vom căuta răspunsul acestor întrebări prin cercetarea documentelor din arhivă, a memoriilor personale ale locuitorilor actuali ai parcelări, prin fotografiile de arhivă și dialogul cu participanții la conferință.

Următoarele conferinţe de joi la Palatul Suțu:

26 mai 2016: Fraţii Minovici – pionierat medical şi univers spiritual cu Dr. Adrian Majuru

2 iunie 2016: Fotograful Willy Pragher cu Emanuel Bădescu

9 iunie 2016: Geografie mentală din București cu Dr. Cristian Ciobanu

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

În ultima zi de joi din lună, programul de vizitare se va prelungi până la ora 21:00.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎

Conferintele de joi

Muzeul Municipiului Bucuresti

Andrei Razvan Voinea

9 iulie 2015

    Conferinţa analizează politicile de locuire socială implementate de statul român la începutul secolului XX, investigând modul în care s-au construit primele parcelări de locuințe sociale în perioada 1910 – 1916 în București. Critica neo-marxistă a acestor politici și analiza individuală a parcelărilor de locuințe rezultate din implementarea acestor politici demonstrează că principalul promotor al proiectării și construirii de locuințe, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine a încurajat construirea de locuințe pentru categoriile de muncitori și funcționari capabile să returneze investiția prin achitarea de rate lunare. Societatea Comunală a ignorat treptat cerințele categoriilor sociale ale căror nevoi duseseră la înființarea sa, în special a proletariatului care locuia în codiții precare la periferia Bucureștiului.

    Parteneriatele cu C.F.R. și Regia Monopolurilor de Stat, precum și cu Ministerele de Finanțe sau de Război au condus la mutarea în cartierele noi înființate a muncitorimii și funcționarilor de stat cu un venit constant. Treptat, Societatea nu a mai răspuns cerințelor pentru care fusese creată în 1910. În consecință, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine și-a atras numeroase critici din partea muncitorilor, așa cum reiese din presa socialistă a perioadei, dar și din partea principalilor reformatori care sprijiniseră inițiativa înființării Societății.

    Pe de altă parte, din punct de vedere urbanistic, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine a optat pentru un model de dezvoltare bazat pe principiile orașului-grădină, caracterizat prin parcelarea de terenuri la periferia de atunci a orașului pe care Societatea a construit locuințe individuale pentru beneficiar și familia sa. Pe termen lung, această politică de locuire prin parcelări succesive de case a determinat dezvoltarea aproape rurală a Bucureștiului, fiind abandonată la începutul anilor cincizeci.

     Conferenţiar: Andrei-Răzvan Voinea, doctorand, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucureşti - Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiiei permanente la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 16 iulie 2015, ora 19.00 Înghiţituri de sociabilitate. 

Fizionomii de început ale obiceiurilor şi spaţiilor cafelei în Ţara Românească 

cu Daniela Calciu

Joi, 23 iulie 2015, ora 19.00 Blazoanele anatomiei urbane

 cu Sebastian Grama

  

Joi, 30 iulie 2015, ora 19.00 Disciplina urbană în secolul XX 

cu Adrian Crăciunescu

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎

Evolutia cartierului Vatra Luminoasa

Muzeului Municipiului Bucuresti

Andrei Razvan Voinea

12 martie 2015

    Succesiunea proiectării şi execuţiei a trei parcelări de locuinţe sociale în intervalul de aproape 20 ani între şoseaua Iancului şi str. Maior Coravu, completată ulterior cu un ansamblu rezidenţial de tip cvartal stalinist şi cu alte blocuri “comuniste” au condus la apariţia unui cartier distinct al Bucureştiului, caracterizat în nenumărate rânduri drept reprezentativ pentru arhitectura Bucureştiul anilor treizeci – patruzeci.

    Însă ceea ce se prezintă în Planul Urbanistic Zonal drept Zona Protejată nr. 46 Vatra Luminoasă (întreg ansamblul dintre şoseaua Iancului şi str. Vatra Luminoasă) sau pe lista Monumentelor Istorice drept Parcelarea Iancului (cuprinzând doar parcelările Societăţii Comunale pentru Locuinţe Ieftine) trădează o confuzie birocratică derivată din confuzia istorică, cele două documente fiind incomplet documentate.

   Care au fost arhitecţii acestor parcelări, cine s-a mutat în cartier şi cât de accesibile erau acestea sunt doar câteva întrebări la care prezentarea va răspunde, aducând în atenţia publicului nume de arhitecţi puţini menţionaţi în critica de specialitate (Aprihăneanu, Hanciu sau Ţăruşanu).

    În acest context, este acest cartier reprezentativ pentru Bucureşti sau mai degrabă unic în peisajul bucureştean premergător celui de-al Doilea Război Mondial?

    Conferenţiar: Andrei-Răzvan Voinea, doctorand, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucureşti - Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii

    Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarea conferinţă de joi:

19 martie 2015 – Petre Antonescu şi arhitectura bucureşteană cu Sidonia Teodorescu

26 martie 2015 – Locuirea la margine de Bucureşti – între problema socială şi problema spaţială cu Robert Stoiculescu

2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu