Evolutia cartierului Vatra Luminoasa

Muzeului Municipiului Bucuresti

Andrei Razvan Voinea

12 martie 2015

    Succesiunea proiectării şi execuţiei a trei parcelări de locuinţe sociale în intervalul de aproape 20 ani între şoseaua Iancului şi str. Maior Coravu, completată ulterior cu un ansamblu rezidenţial de tip cvartal stalinist şi cu alte blocuri “comuniste” au condus la apariţia unui cartier distinct al Bucureştiului, caracterizat în nenumărate rânduri drept reprezentativ pentru arhitectura Bucureştiul anilor treizeci – patruzeci.

    Însă ceea ce se prezintă în Planul Urbanistic Zonal drept Zona Protejată nr. 46 Vatra Luminoasă (întreg ansamblul dintre şoseaua Iancului şi str. Vatra Luminoasă) sau pe lista Monumentelor Istorice drept Parcelarea Iancului (cuprinzând doar parcelările Societăţii Comunale pentru Locuinţe Ieftine) trădează o confuzie birocratică derivată din confuzia istorică, cele două documente fiind incomplet documentate.

   Care au fost arhitecţii acestor parcelări, cine s-a mutat în cartier şi cât de accesibile erau acestea sunt doar câteva întrebări la care prezentarea va răspunde, aducând în atenţia publicului nume de arhitecţi puţini menţionaţi în critica de specialitate (Aprihăneanu, Hanciu sau Ţăruşanu).

    În acest context, este acest cartier reprezentativ pentru Bucureşti sau mai degrabă unic în peisajul bucureştean premergător celui de-al Doilea Război Mondial?

    Conferenţiar: Andrei-Răzvan Voinea, doctorand, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucureşti - Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii

    Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarea conferinţă de joi:

19 martie 2015 – Petre Antonescu şi arhitectura bucureşteană cu Sidonia Teodorescu

26 martie 2015 – Locuirea la margine de Bucureşti – între problema socială şi problema spaţială cu Robert Stoiculescu

2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu