Muzeul Național de Geologie
București
octombrie 2018
Dacă în luna septembrie am adus în atenția dumneavoastră un
produs al cercetării geologice, și anume harta geologică a României, luna
aceasta ne dorim să-i cinstim pe cei fără de care hărțile nu ar însemna nimic
mai mult decât exerciții științifice. Ne referim la mineri, oamenii care prin
curajul și forța lor transformă culorile și simbolurile hărții geologice în
resurse indispensabile societății încă din antichitate.
Puțini dintre noi pot ajunge cu imaginația aproape de
realitatea condițiilor de muncă din subteran și chiar și mai puțini le-au
experimentat. Căldura, umezeala și amenințarea milioanelor de tone de rocă de
deasupra galeriilor pictează un tablou desprins parcă din Infernul lui Dante.
Și totuși, în acest infern, pentru mineri există o licărire de speranță, firul
imaterial care le ghidează pașii, o palidă amintire a ceea ce au lăsat afară:
lumina lămpii.
Din cele mai vechi timpuri, indiferent de greutăți, oamenii
și-au găsit mereu liniștea la lumina caldă a focului, iar minerii anului 1918
nu au constituit o excepție.
Exponatul este prezentat în cadrul expoziției Centenar
Geologic găzduite de Muzeul Național de Geologie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu