Armamentul din dotarea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial

Casa de Cultură Friedrich Schiller 

București 

9 octombrie 2018

    În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri Primăria Municipiului București și Casa de cultură Friedrich Schiller (Str. Batiștei nr.15) organizează marți,

9 octombrie 2018, ora 18:00, conferința dezbatere Armamentul din dotarea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Evenimentul este realizat în parteneriat cu F.D.G.R. –Regiunea Extracarpatică și F.D.G.R. București.

Prezintă:

   Carol Konig, istoric 

(Armele de foc portative din dotarea armatei române în perioada primului război mondial)

  dr. Cristian Scarlat, istoric

Participă:

Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat, 

Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României

Dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R. – Regiunea Extracarpatică

    “La începutul anului 1914 s-a decis demararea unui program masiv de recuperare a întârzierilor și întărirea capacității de luptă a armatei, aflată într-o situație critică pentru că, după cum arăta generalul Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, <la 1 ianuarie 1914 armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie>.

    Ministerul de Război - al cărui titular era chiar premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a acesteia, printre care și Planul de completare, transformare și reparare a armamentului, munițiilor și materialelor de război și Planul pentru completarea echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipamen.

    Preocuparea de a înzestra armata română cu armament portativ de bună calitate, la nivelul noilor, galopante, descoperiri ștințifico – tehnice ale epocii sunt semnalate încă de la sfârșitul secolului XIX și începutul celui următor, când, treptat, la toate trupele terestre și navale sunt înzestrate cu arme portative cu repetiție și apoi automate. După 1913 aceeași preocupare va fi si pentru viitoare forțe aeriene. Invenții importante generalizate și adoptate de către toate armatele moderne europene. De menționat că armele albe deși vor ocupa un loc secundar sunt încă utilizate mai ales in cadrul luptelor corp la corp. Ele vor suferi unele mici modificări menite să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește mânurea lor. În schimb, rolul baionetei ocupă un rol tot mai important la lupta corp la corp.

   La noi modernizarea armamentului portativ nu s-a făcut prin schimbarea totală a armelor din dotare, ci treptat, prin completări în funcție de urgențe și buget, de către intreprinderile străine producătoare a modelelor perfecționate, uneori de calibre diferite față de cele deja existente în dotare. Din aceste motive armata română a avut modele și sisteme diferite de arme de foc.” (Carol Konig).

   “Campaniile desfăşurate în anii 1916-1917 pe frontul român au generat și măsuri pentru îmbunătăţirea organizării şi înzestrării artileriei române cu tunuri şi obuziere tot mai performante. Dar modificările aduse gurilor de foc, precum şi achiziţionarea de material modern din străinătate a dus la diversificarea calibrelor şi modelelor, fapt ce a pus mari probleme de asigurare cu muniţie de artilerie. La începutul celor două campanii singurul criteriu de care s-a ţinut seama în organizarea unităţilor de artilerie a fost cel al identităţii caracteristicilor tehnico-tactice în cadrul fiecărei categorii de guri de foc: tunuri uşoare de câmp, obuziere uşoare de câmp, tunuri grele de câmp şi obuziere grele de câmp.

Cea mai mare parte a tehnicii de artilerie cu care a fost dotată armata română poate fi văzută la Muzeul Militar din București, inclusiv piese capturate în Primul Război Mondial de la inamic.” (dr. Cristian Scarlat)

   Va avea loc și vernisajul expoziției de fotografie cu imagini reprezentând frontul de lupte din primul Razboi Mondial cât și câteva arme folosite in armata de atunci.

   Ilustrația muzicala: Orchestra de suflători Karpaten Schow, dirijor Hans Groza

Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius

Sursa foto: wikipedia.org

***Casa de cultură Friedrich Schiller‎Armamentul din dotarea Armatei Romane in Primul Razboi Mondial