joi, 3 martie 2016

Bucurestiul arhitectului Ernest Doneaud




Muzeul Municipiului Bucuresti


Oana Marinache


10 martie 2016






    Figură marcantă a societății bucureștene din prima jumătate a secolului al XX-lea, arhitectul Ernest Albert Léonce Alexandre Doneaud (1879-1959) s-a născut la București, ca fiu al lui Josef Emile Edouard Doneaud și al Louisei Manoël, proprietarii francezi ai unei antreprize de construcții.
    Ernest studiază la Institutul de băieți Schewitz-Thierrin, apoi pleacă la Paris, unde în 1899 se pregătește în atelierul profesorului Edmond Jean Baptiste Paulin. În 1907 devine arhitect diplomat și membru al Societății Arhitecților Diplomați ai Guvernului Francez.
    Revenit în țară, în același an, este angajat arhitect-șef al serviciului tehnic din Primăria capitalei. În 1908 Ernest primește și cetățenia română. Cariera sa debutează și prinde avânt și prin susținerea omului politic liberal și primarul capitalei, Vintilă Brătianu (1867-1930), artizanul Societății Locuințelor Eftine și al primei parcelări din strada Lânăriei, precum și al Societății Govora-Călimănești. Doneaud lucrează și pentru Ministerul de Război în timpul Primului Război Mondial.
   Prima perioadă a activității sale poartă amprenta arhitecturii eclectice a școlii franceze, Doneaud realizând mai multe vile emblematice pentru gustul protipendadei bucureștene a primului sfert al secolului al XX-lea (Nanu-Muscel, Duca, Deșliu, Dănescu, Răuțoiu, Cerkez, Filitti). Elementele stilului național se pot observa mai rar la clădirile sale, dintre care amintim Biserica Visarion, vila Zaharoff, vila Străjescu și Hotel Royal Palace. 
    A doua perioadă a carierei sale se încadrează în curentul modernist, adoptând și elemente Art Deco, clădirea reprezentativă, atât prin amplasarea centrală pe bulevardul Magheru, cât și prin proporții, fiind Palatul Lido, devenit ulterior Hotel.
    Ernest Doneaud a fost membru în Consiliul de Administrație și administrator-delegat al societății Construcția modernă iar din 1933 devine președintele acesteia. În 1927 devine membru corespondent al Societății Urbaniștilor din România. Între 1932-1936 face parte din Comisia de sistematizare a Capitalei, apoi este numit în postul de arhitect la Direcțiunea Consiliului Tehnic Superior. În perioada 1941-1942 a fost ajutor de primar al comunelor suburbane Băneasa și Șerban Vodă, iar ultimele informații datează din 1953 când era pensionar, membru U.A.R., dar și colaborator în calitate de arhitect referent la I.S.P.R.
    În 2014, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la nașterea sa și a 55 de la trecerea sa în neființă, Oana Marinache a publicat un prim material tipărit, broșura Traseu urban București Arhitect Ernest Doneaud ce grupează clădirile sale în patru trasee pietonale. În 2015 a fost publicată monografia Ernest Doneaud, visul liniei la Editura Istoria Artei, într-un concept grafic al lui Cristian Gache.

Despre conferențiar:

    Oana Marinache este istoric de artă doctor al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.
   Lucrarea monografică de debut, Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti (Editura ACS), a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a scris Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României (co-autor Cristian Gache, Editura Istoria Artei), precum și Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii (Editura ACS). În 3 aprilie 2015 a lansat la Palatul Suțu albumul Arhiva de arhitectură 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe, al cărei co-editor este, alături de Cristian Gache, lucrare care cuprinde și o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vodă (Editura Istoria Artei). A urmat Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele rusești la Palatul Telefoanelor, o lucrare semnată de istoricii de artă dr. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun, fiind al doilea volum din colecția Arhitecți de neuitat și apare într-o concepție grafică a lui Cristian Gache.
    La sfârșitul anului 2015 au apărut monografiile Carol Benisch, 50 de ani de arhitectură, Ernest Doneaud, visul liniei și Familia Bibescu-Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris.
   A coordonat recent mai multe proiecte culturale dedicate Arhivei de arhitectură: casele arhitecților din București, Așezămintelor Brâncovenești 1835-2015 și Marthei Bibescu 130.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:

17 martie 2016 - Boalele şi leacurile urbei – 
despre prejudecăţile sanitare româneşti la sfârşit de secol XIX cu Octavian Buda

24 martie 2016 – Cum se întoarce Bucureştiul acasă – 
despre restaurarea clădirilor istorice cu Dan Lăcătuş

31 martie 2016 – Vindecări miraculoase – Mişu Popp cu Ioan D. Popa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu