Muzeul Municipiului Bucuresti
Oana Marinache
10 martie 2016
Figură marcantă a societății bucureștene din prima jumătate
a secolului al XX-lea, arhitectul Ernest Albert Léonce Alexandre Doneaud
(1879-1959) s-a născut la București, ca fiu al lui Josef Emile Edouard Doneaud
și al Louisei Manoël, proprietarii francezi ai unei antreprize de construcții.
Ernest studiază la Institutul de băieți Schewitz-Thierrin,
apoi pleacă la Paris, unde în 1899 se pregătește în atelierul profesorului
Edmond Jean Baptiste Paulin. În 1907 devine arhitect diplomat și membru al
Societății Arhitecților Diplomați ai Guvernului Francez.
Revenit în țară, în același an, este angajat arhitect-șef al
serviciului tehnic din Primăria capitalei. În 1908 Ernest primește și cetățenia
română. Cariera sa debutează și prinde avânt și prin susținerea omului politic
liberal și primarul capitalei, Vintilă Brătianu (1867-1930), artizanul
Societății Locuințelor Eftine și al primei parcelări din strada Lânăriei,
precum și al Societății Govora-Călimănești. Doneaud lucrează și pentru Ministerul de Război în timpul Primului
Război Mondial.
Prima
perioadă a activității sale poartă amprenta arhitecturii eclectice a școlii
franceze, Doneaud realizând mai multe vile emblematice pentru gustul
protipendadei bucureștene a primului sfert al secolului al XX-lea (Nanu-Muscel,
Duca, Deșliu, Dănescu, Răuțoiu, Cerkez, Filitti). Elementele stilului național
se pot observa mai rar la clădirile sale, dintre care amintim Biserica
Visarion, vila Zaharoff, vila Străjescu și Hotel Royal Palace.
A doua perioadă
a carierei sale se încadrează în curentul modernist, adoptând și elemente Art
Deco, clădirea reprezentativă, atât prin amplasarea centrală pe bulevardul
Magheru, cât și prin proporții, fiind Palatul Lido, devenit ulterior Hotel.
Ernest
Doneaud a fost membru în Consiliul de Administrație și administrator-delegat al
societății Construcția modernă iar din 1933 devine președintele acesteia. În
1927 devine membru corespondent al Societății Urbaniștilor din România. Între
1932-1936 face parte din Comisia de sistematizare a Capitalei, apoi este numit
în postul de arhitect la Direcțiunea Consiliului Tehnic Superior. În perioada
1941-1942 a fost ajutor de primar al comunelor suburbane Băneasa și Șerban
Vodă, iar ultimele informații datează din 1953 când era pensionar, membru
U.A.R., dar și colaborator în calitate de arhitect referent la I.S.P.R.
În 2014, cu
ocazia împlinirii a 135 de ani de la nașterea sa și a 55 de la trecerea sa în
neființă, Oana Marinache a publicat un prim material tipărit, broșura Traseu
urban București Arhitect Ernest Doneaud ce grupează clădirile sale în patru
trasee pietonale. În 2015 a fost publicată monografia Ernest Doneaud, visul
liniei la Editura Istoria Artei, într-un concept grafic al lui Cristian Gache.
Despre
conferențiar:
Oana
Marinache este istoric de artă doctor al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei
din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.
Lucrarea
monografică de debut, Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti (Editura ACS), a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația
interioară (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de
prințesă 1916-1919 și a scris Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în
serviciul României (co-autor Cristian Gache, Editura Istoria Artei), precum și Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii (Editura ACS). În 3 aprilie 2015 a lansat
la Palatul Suțu albumul Arhiva de arhitectură 1830-1860: o colecție unică de
planuri și schițe, al cărei co-editor este, alături de Cristian Gache, lucrare
care cuprinde și o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vodă
(Editura Istoria Artei). A urmat Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele
rusești la Palatul Telefoanelor, o lucrare semnată de istoricii de artă
dr. Oana Marinache și dr. Gabriel Badea-Păun, fiind al doilea volum din
colecția Arhitecți de neuitat și apare într-o concepție grafică a lui
Cristian Gache.
La
sfârșitul anului 2015 au apărut monografiile Carol Benisch, 50 de ani de
arhitectură, Ernest Doneaud, visul liniei și Familia Bibescu-Basarab
Brâncoveanu: de la Craiova la Paris.
A coordonat
recent mai multe proiecte culturale dedicate Arhivei de arhitectură: casele
arhitecților din București, Așezămintelor Brâncovenești 1835-2015 și Marthei
Bibescu 130.
Intrarea 7
lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.
Următoarele
conferinţe de joi:
17 martie
2016 - Boalele şi leacurile urbei –
despre prejudecăţile sanitare româneşti la
sfârşit de secol XIX cu Octavian Buda
24 martie
2016 – Cum se întoarce Bucureştiul acasă –
despre restaurarea clădirilor
istorice cu Dan Lăcătuş
31 martie
2016 – Vindecări miraculoase – Mişu Popp cu Ioan D. Popa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu