Locuirea la margine de Bucuresti

Muzeul Municipiului Bucuresti

Robert Stoiculescu

26 martie 2015

   Relatarea dintr-o revistă socialistă de cultură prezintă evenimentul desfiinţării ultimului mare slum al Bucureştiului, atrăgând atenţia asupra persistenţei insalubrităţii anumitor areale în peisajul urban, chiar şi la 12 ani de la instalarea regimului şi debutul marilor proiecte de „reconstrucţie socialistă”. 

    Locuirea în foste excavaţii pentru materiale de construcţie, care culmina cu anii `60, era cu mult mai veche în istoria oraşului. Floreasca, asemenea altor gropi formate până la sfârşitul secolului al 19-lea, a apărut în urma distrugerii parţiale a oraşului în marele incendiu din 1847 care, alături de schimbările politice, a impulsionat occidentalizarea Bucureştiului, iar noile regulamente au impus înlocuirea lemnului îndeosebi cu cărămida. Ca urmare, se observă industrializarea cărămidăriilor în imediata vecinătate a oraşului. În a doua parte a secolului, exploatările sistematizate au fost localizate în afara razei oraşului, iar cele din interior au fost desfiinţate fără despăgubire, începând cu 1899. După închiderea exploatării de nisip şi de lut, terenurile erau refolosite atât pentru gropi de gunoi, cât şi ca parcelări pentru populaţia săracă, nou venită în oraş. Ridicarea caselor în gropile de nisip şi cele ale cărămidăriilor poate fi observată încă din 1852, pe planul realizat de maiorul Borroczyn.

    Studiul are în vedere terenurile afectate de elemente ale locuirii insalubre, în cadrul acestora un grad ridicat de degradare fiind asociat gropilor de gunoi ale oraşului care erau ocupate de populaţia cea mai săracă. Acoperirea unei perioade de timp mai îndelungate scoate în evidenţă ştergerea discrepanţelor dintre politica pre-socialistă şi cea socialistă în privinţa problematicii locuirii insalubre în Bucureşti şi relevă o serie de continuităţi pe această temă.

    Prezintă Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza “Structuri socio-spaţiale bucureştene. Studiu geografic”, colaborator Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu in Franţa in 2010: Eco-Carta Research Centre la Universitatea din Angers.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţă de joi:

2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu

 16 aprilie 2015 – Răstimpul înnoirii cu Narcisa Ştiucă

 23 aprilie 2015 – Modă şi lux la porţile orientului cu Cătălin D. Constantin