Sinaia în vremea regilor

Lansare de carte 

Alina Huzui-Stoiculescu, Robert Stoiculescu, 

Emanuel Bădescu, Radu Oltean 

Cercul Militar Național, București 

20 decembrie 2017

    Vă așteptăm miercuri, 20 decembrie, ora 18:30, la lansarea albumului de fotografie istorică Sinaia în vremea regilor. Evenimentul va avea loc la Galeria Artelor a Palatului Cercului Militar Naţional – intrare din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Albumul este realizat de Alina Huzui-Stoiculescu, Robert Stoiculescu, Emanuel Bădescu și Radu Oltean care ne vor povesti, la eveniment, mai multe despre acest frumos proiect.

   Albumul conţine peste 150 de imagini (fotografii de epocă, o hartă, câteva lucrări de grafică), majoritatea inedite, selectate şi din colecţiile Arhivelor Naţionale sau ale unor colecţii particulare.

Intrare liberă - înscrieri la contact@victoriei.ro

***Fundatia Calea Victoriei

De la mahala la microraion. O incursiune in cartierul Balta Alba-Titan

Conferintele de joi

Robert Stoiculescu

Muzeul Municipiului Bucuresti

25 februarie 2016

   "Microraionul, microraioane, microraionare...de câţiva ani încoace, de când cu sistematizarea orașelor, cuvântul acesta, cam refractar la pronunțare, a căpătat o notorietate care a depășit cercul specialiștilor. Se proiectează microraioane, se construiesc microraioane, orașele se microraionează. În ultimă instanță, Bucureștiul de mâine va fi format din microraioane. [...] Microraionul mai înseamnă şi oraș fără mahala, întrucât se repetă identic, ca structură şi confort, bineînțeles în deosebite forme arhitecturale, de la margine și până în centru.” Notează jurnalistul și scriitorul Vasile Nicorovici, (1965, Călător pe 5000 de străzi, p.79)

   Nicorovici a surprins ritmul intens de populare a microraioanelor într-un interval scurt de timp. "Este formidabil! Să trăiești undeva, într-un loc unde, la câteva luni, numărul vecinilor se dublează și într-un an se înzecește, iată o împrejurare la care nici nu m-aş fi gândit, neputând-o crede posibilă.” Surprinderea era una firească, care nu-l viza numai pe autorul acestui articol, dar cu siguranță și pe locuitorii orașului, cu precădere pe cei care urmau să locuiască în aceste unități urbane. Crearea unei comunități într-un astfel de spațiu era greu de crezut, prin mulțimea de locuitori, dar și prin multitudinea ocupațiilor, cât și a provenienței acestora. Omogenizarea nu era numai una urbanistică (periferie-centru), cât și una socială, microraionul devenea casa comună a zugravului, avocatului, șoferului, doctorului, electricianului, profesorului universitar. Astfel, zonele predilecte localizării specializate a diferitelor clase ocupaționale dispar, prin omogenizarea la nivelul microraioanelor.

     Cartierul Balta Albă-Titan de astăzi poate fi perceput ca un imens laborator urban, unde stau laolaltă structuri de secol XIX apărute spontan, parcelări populare aflate la limita legalității și igienei, parcelări de vile în spiritul "orașului-grădină”, parcelări socialiste din anii `50, experimente de locuire minimală lângă locuirea în Cvartal, toate acestea cuprinse într-un monolit rigid de beton numit microraion.

   Prezintă Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza Structuri socio-spaţiale bucureştene. Studiu geografic, colaborator Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu in Franţa in 2010: Eco-Carta Research Centre la Universitatea din Angers.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţă de joi:

3 martie 2016 – Fotograful Aurel Bauh cu Emanuel Bădescu

10 martie 2016 – Bucureştiul arhitectului Ernest Doneaud cu Oana Marinache

17 martie 2016 - Boalele şi leacurile urbei

 – despre prejudecăţile sanitare româneşti la sfârşit de secol XIX cu Octavian Buda

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎

Locuirea la margine de Bucuresti

Muzeul Municipiului Bucuresti

Robert Stoiculescu

26 martie 2015

   Relatarea dintr-o revistă socialistă de cultură prezintă evenimentul desfiinţării ultimului mare slum al Bucureştiului, atrăgând atenţia asupra persistenţei insalubrităţii anumitor areale în peisajul urban, chiar şi la 12 ani de la instalarea regimului şi debutul marilor proiecte de „reconstrucţie socialistă”. 

    Locuirea în foste excavaţii pentru materiale de construcţie, care culmina cu anii `60, era cu mult mai veche în istoria oraşului. Floreasca, asemenea altor gropi formate până la sfârşitul secolului al 19-lea, a apărut în urma distrugerii parţiale a oraşului în marele incendiu din 1847 care, alături de schimbările politice, a impulsionat occidentalizarea Bucureştiului, iar noile regulamente au impus înlocuirea lemnului îndeosebi cu cărămida. Ca urmare, se observă industrializarea cărămidăriilor în imediata vecinătate a oraşului. În a doua parte a secolului, exploatările sistematizate au fost localizate în afara razei oraşului, iar cele din interior au fost desfiinţate fără despăgubire, începând cu 1899. După închiderea exploatării de nisip şi de lut, terenurile erau refolosite atât pentru gropi de gunoi, cât şi ca parcelări pentru populaţia săracă, nou venită în oraş. Ridicarea caselor în gropile de nisip şi cele ale cărămidăriilor poate fi observată încă din 1852, pe planul realizat de maiorul Borroczyn.

    Studiul are în vedere terenurile afectate de elemente ale locuirii insalubre, în cadrul acestora un grad ridicat de degradare fiind asociat gropilor de gunoi ale oraşului care erau ocupate de populaţia cea mai săracă. Acoperirea unei perioade de timp mai îndelungate scoate în evidenţă ştergerea discrepanţelor dintre politica pre-socialistă şi cea socialistă în privinţa problematicii locuirii insalubre în Bucureşti şi relevă o serie de continuităţi pe această temă.

    Prezintă Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza “Structuri socio-spaţiale bucureştene. Studiu geografic”, colaborator Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu in Franţa in 2010: Eco-Carta Research Centre la Universitatea din Angers.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţă de joi:

2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu

 16 aprilie 2015 – Răstimpul înnoirii cu Narcisa Ştiucă

 23 aprilie 2015 – Modă şi lux la porţile orientului cu Cătălin D. Constantin