Din arhiva Facultătii de Științe (5)

România de-altădată

Colecții si Colecționari

Înscrisuri de toate felurile

Și cu peste 70 de ani în urmă studiile superioare presupuneau

costuri financiare considerabile din partea familiilor tinerilor

dornici de învățaătură. Unii dintre aceștia având reale probleme materiale.

Să vedem care era "tiparul" după care se judecau cererile pentru ușurarea 

acestei stări. Cum ar fi cele pentru scutirea de taxe, sau de acordarea de burse,

de exemplu...

Dumitrașcu Veronica.

născută pe 15 septembrie 1917, la București.

Dă examenul de admitere la Sectțiunea Chimie Industrială;

anul școlar: 1936-1937.

Reușește la examen, primind matricola cu nr. 11077. 

Se observă că are o scutire de taxe (la înscriere) 

în calitate de IOV (de fapt IOVR - Invalizi, Orfani și Văduve de război).

11 noiembrie 1936.

Cerere prin care solicită o adeverință care să-i folosească

la scoaterea abonamentului STB (Societatea de Transport București).

Este deja în anul III, la secțiunea Fizică-Chimie.

5 noiembrie 1938.

Certificat care i se și acordă - 10 noiembrie 1938.

Altă solicitare, pentru două certificate

(că este promovată și înscrisă în anul III, plus notele obținute la examene). 

9 noiembrie 1938.

Certificate necesare pentru Casa Pensiilor (IOVR, presupun)

Ajunsă în Anul IV, Veronica Dumitrascu solicită

păstrarea bursei de 1500 de lei - 28 octombrie 1939.

Decizia îi este favorabilă - vezi mențiunea: "Se menține".

Și ajungem la criteriile de care v-am spus la începutul articolului.

Din referatul întocmit (necesar la Comisie) rezulta că este promovată

în anul IV având note (calificative) de foarte bine și de bine.

În cele din urmă Veronica și-a luat licența.

Nu mă îndoiesc că și această cerere i-a fost rezolvată în sensul

solicitării ei (la scutirea de taxe mă refer), fiind o elevă silitoare...

9 octombrie 1940.

Să luăm acum un alt caz.

Cel al Niculinei V. Amariuței.

Studentă la Fizica-Chimie.

Foaie matricolă nr. 11079.

Dacă mă iau după nr. acesteia, ar insemna că a intrat la 

facultate în același an cu Veronica (1936/1937).

Fiind lipsită de mijloace materiale, Niculina (aflată în Anul IV)

solicită menținerea bursei de 1500 lei.

1 noiembrie 1939.

Din referatul întocmit pentru Comisie (la 16 decembrie 1939)

rezulta un calificativ de bine dar și nepromovarea unor examene.

De aici și rezoluția data: "se respinge". 

Concluzia mea:

singurul criteriul aplicat în "judecarea" unor astfel de solicitări

era sârguința la învățătură.

Nu se făcea rabat și nu cred că s-a greșit.

Deși, inițial, citind "dosarul", am fost cuprins de milă față de situația Niculinei.