Imi pasa

miercuri, 5 ianuarie 2022

Pe simezele Capitalei - Retroactiv

Arta plastică contemporană românească

Ion Anghel

Galeria Senso, București

12 ianuarie - 12 februarie 2022

***Galeria Senso

Exponatul lunii ianuarie

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Drobeta-Turnu Severin

ianuarie 2022

Semnată și datată dreapta jos cu brun: M.I.Băzăvan 1953

Pictură în ulei pe carton, 44/34 cm

Pictura realizată, în anul 1953, de pictorul și omul de cultură gorjean Matei I. Băzăvan (1879-1955) înfățișează portretul poetului, prozatorului și jurnalistului Mihai Eminescu (1850-1889).

Poetul nepereche al neamului românesc este redat tânar, la vârsta de 19 ani, cu papion la gât, cu fața ovală, cu privirea pătrunzătoare spre stânga, cu ochii luminoşi, cu gura expresivă, ras la mustăţi, cu fruntea înaltă și părul mare.

Pictura este o redare fidelă a portretului fotografic realizat de către fotograful ceh Jan Tomáš, în anul 1869, la Praga, fotografie devenită mai târziu portretul oficial al scriitorului. În perioada respectivă, prima fotografie a lui Mihai Eminescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, n-a fost percepută ca imagine absolută, ci a fost văzută ca o fotografie reuşită din tinereţe. Unii cercetători susțin că fotografia i-a fost necesară lui Eminescu pentru dosarul de înscriere la Universitatea Carolină, iar alte afirmații susțin că el s-a fotografiat pentru „hatârul“ Veronicăi Micle.

Dacă s-ar realiza o evidență rigurosă și migăloasă a tututor multiplicărilor acestei fotografii, care s-a impus de la sine, prin eliminarea naturală a tuturor celorlalte și devenită astăzi portretul efigie, tinând seama de manualele școlare tipărite, de edițiile populare, critice și de lux publicate, de afișe, pliante, filatelie, numismatică, medalistică, etc. am ajunge cu siguranță la un număr suprizător de reproduceri.

Lucrarea de pictură a intrat în patrimoniul Muzeului Regiunii Portilor de Fier în anul 1969, când descendenții pictorului Matei I. Băzăvan au donat muzeului 100 de lucrări de artă și alte obiecte cu valoare documentară.

***Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

Păunii - Frumuseți nepieritoare

Arta plastică contemporană românească

Ioana Simona Petcu

Casa de Cultură Friedrich Schiller, București

10 ianuarie 2022

***Casa de Cultură Friedrich Schiller

În întâmpinarea Congresului

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Sala Palatului, 19 - 24 iulie 1965.

Când R.P.R. a devenit R.S.R. iar P.M.R. a devenit P.C.R.

Greu și cu inițialele astea...

Grupaj publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1965.

Poarta Traian Bilțiu - Dăncuș, prima poartă pe cinci stâlpi din Maramureș

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Baia Mare

ianuarie 2022

️

În anul 1936 artistul plastic Traian Bilțiu - Dăncuș (1899 - 1975) a realizat, pentru prima dată, o poartă maramureșeană pe cinci stâlpi, prin așezarea, în fața celor trei ai porții tradiționale a încă doi, la o anumită distanță, înspre exterior, adică la drumul țării. Prin această nouă reconfigurare se lărgea haizașul (acoperișul) și se crea astfel o incintă, un spațiu de primire și de primenire spirituală și socială, poate chiar un Purgatoiu - dacă ar fi să rămânem în paradigma sacralității creștine, deși poarta în sine este un altar rustic al spiritului de lemn al Maramureșului.

Amplasată în satul numit Crăcești, atunci, (așezat la cracul văii Mara), la intrarea propiu-zisă în Maramureș, într-un mod simbolic, capodopera de artă populară va avea parte de o poveste pe măsură, fiind salvată dintr-un incendiu pus gospodăriei sculptorului, doar datorită distanței față de casa care a ars. Analizând această construcție, cultă și tradițională în același timp, se observă că ea selectează un număr apreciabil de simboluri care se regăseau mai frecvent pe poarta maramureșeană la acel moment istorico-artistic, sintetizate și prezentate într-o viziune proprie de către artistul care își și asuma, prin semnătură, opera cu caracter de noutate absolută. Între simboluri prevalează: dintele de lup, rozetele solare - ca izvor de lumină, soarele în mișcare, corigăul (linia în zig-zag), ghinul (unghia), pomul vieții - un simbol traco - dacic, funia răsucită, crucea celtică, sămânța vieții ș.a.

La poarta pe cinci stâlpi creată de către Traian Bilțiu - Dăncuș se dublează cununa, dispărând totodată formele sculpturale ale acestora, care aminteau de coroana voievodală și erau specifice doar stătutelor nobiliare. De asemenea, în loc de poarta mare înfundată, specifică nobililor, singurii care aveau dreptul să-și ridice o poartă la drumul țării, sculptorul așează o vraniță cu săgeți și alte „împistrituri”, făcând astfel o concesie porțieșilor (celor care aveau doar drept de vraniță).

În prezent, prima poartă pe cinci stâlpi din Maramureș și din țară, mama tuturor porților monumentale, înnobilează expoziția în aer liber de la Muzeul Satului din Baia Mare. Ea a fost amplasată într-o poziție privilegiată, pe axa principală, delimitând ansamblul arhitectural format din Casa Desești, Casa Giulești și Casa - Școală Giulești.

Potrivit fișei analitice „poarta Dăncuș” a fost achiziționată în anul 2001 de la proprietarul Paul Vasile din satul Mara, nr. 88, de către muzeograf Janeta Ciocan. Inestimabilul monument de arhitectură populară poartă înscris pe frontispiciu deviza „SPRE MUNCĂ ȘI RECULEGERE”, iar pe cununița de la portiță inscripția „TRAIAN BILȚIU - DĂNCUȘ” și anul „1936”. Poarta pe cinci stâlpi are o deschidere de 417 cm și o adâncime de 40 de cm, are acoperișul în patru ape, din draniță de brad, bătută la două rânduri.

Marele patriot și artist Traian Bilțiu - Dăncuș, care la 19 ani s-a înrolat voluntar în armata română, participând la primul război mondial, a fost ajutat în construirea acestei capodopere de către Gavril Utan din Călinești, realizând prin această creație artistică emblematică saltul de la poarta pe trei stâlpi, reprezentativă pentru Maramureș, la cea pe cinci stâlpi, cu adevărat monumentală.

O replică a acestei porți, augumentată, se găsește la Complexul Muzeal Astra din Sibiu, mult mai elaborată, realizată de către genialul artist în contextul mobilizării sale pe front, din timpul celui de-al doilea război mondial.

Dacă este adevărat că în Maramureș omul a coborât „direct din cer”, atunci este la fel de sigur că în acest „sat primordial al Europei” el și-a delimitat, prin poartă, lumea lui sacră, de către „restul lumii”.

Prin cununița portiței de la intrare, așezată la o înălțime de cel mult 170 cm, cel care-i călca pragul era silit să se aplece, să-și ia clopul în mână, adică să-i acorde respectul cuvenit, ca o reverență adusă gazdei casei. Într-o societate virilocală foarte energizată social, în care neamul reprezintă încă instituția cea mai sigură și perenă, poarta era un însemn, o construcție vernaculară menită să dăinuie, prin care se realiza o igienizare magică, cotidiană. În același timp, de fiecare dată când omul casei ieșea pe poarta sa, la rândul său, și el își lua clopul în mână, își făcea semnul crucii, iar atunci când era plecat departe de lucrurile de care îi era dor, el enumera, între aletele, scârțâitul de la poartă, pietrele de pe drum și scârțâitul rotițelor de le tileguța plugului ș.a.

🖊 Dr. Ilie Gherheș, Șef Secție

📸 Cristian Robescu - muzeograf

***Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Victoria lui Ștefan Vodă la Podul Înalt

Băcăoani

10 ianuarie 2022

Consiliul Județean Vaslui și Muzeul Județean Ştefan cel Mare Vaslui – în colaborare cu Centrul Militar Județean Vaslui și Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași – organizează, ca de fiecare dată, o amplă manifestare culturală, intitulată Victoria lui Ștefan Vodă la Podul Înalt. 10 ianuarie 1475. Aceasta se va desfășura luni, 10 ianuarie 2022, începând cu ora 11:30, la Ansamblul monumental Podul Înalt din satul Băcăoani, comuna Munteni de Jos, județul Vaslui. Evenimentul marchează împlinirea a 547 de ani de la strălucita victorie a lui Ștefan cel Mare contra turcilor, în cadrul celebrei Bătălii de la Vaslui-Podul Înalt (10 ianuarie 1475).

Manifestarea se va desfășura după următorul program:

Luni, 10 ianuarie 2022

- ora 11:30 – Tedeum – cu participarea preoților din Protopopiatul Vaslui. Se va oficia o slujbă de slăvire a eroilor români căzuți în această luptă.

- ora 11:45 – Alocuțiunile oficialităților și ale invitaților – legate de importanța și semnificația actului istoric.

- ora 12:00 – Evocarea evenimentului istoric – prezintă: prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Universitatea Al. I. Cuza Iași.

- ora 12:15 – Depunere de coroane la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din cadrul Ansamblului monumental Podul Înalt de la Băcăoani.

- ora 12:30 – Ceremonial militar de încheiere – realizat de militari de la Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași și de la Garnizoana Vaslui.

În acest sens, vă invităm să ne fiți alături la aceste importante activități legate de strălucita victorie contra turcilor a lui Ștefan cel Mare al Țării Moldovei, în cadrul bătăliei de la Podul Înalt-Vaslui.

Organizatorii acestui eveniment sunt: prof. dr. Ramona Maria Mocanu - manager al Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui și dr. Laurențiu Chiriac, muzeograf la aceeași instituție.

***Muzeul Judeţean “Ştefan cel Mare” din Vaslui