Se afișează postările cu eticheta Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Afișați toate postările
miercuri, 19 iulie 2023
luni, 19 iunie 2023
Cămeșa de pe Valea Lăpușului , măiestrie transformată în artă
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
iunie 2023
miercuri, 31 mai 2023
Jucăriile din tinda casei
Colecții și Colecționari
Laura Hybris
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
1 iunie 2023
marți, 7 martie 2023
Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
9 martie 2023
***Detaliile de găsiți aici:
joi, 9 februarie 2023
Obiecte de poveste - Oala capodoperă de meșter
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
Februarie 2023
***Deteliile evenimentului le găsiți aici
miercuri, 21 decembrie 2022
Obiecte cu poveste - Pomii de Crăciun din zona Codrului
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
20 decembrie 2022
sâmbătă, 23 aprilie 2022
Găvrilă Hotico Herenta, maistărul arhetipal al Maramureșului
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
25 aprilie 2022
duminică, 10 aprilie 2022
Obiecte cu poveste - Bâta ciobănească
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
aprilie 2022
duminică, 13 martie 2022
Portul tradițional femeiesc ucrainean din Maramureș
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
martie 2022
vineri, 21 ianuarie 2022
Iarna pe uliță
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
21 ianuarie 2022
Lume, lume, venim cu vesti bune!
Iată că iarna și-a așternut din nou plapuma albă oferind
prilej de bucurie copiilor mai mici sau mai mari.
Și noi ne bucurăm să vă spunem
că #echipamuzeului a pregătit din nou derdelușul pentru voi, iar zăpada e numai
bună pentru ca săniuța cu dor de ducă să zboare de parcă ar fi nălucă.
Pentru că ne dorim ca toată lumea să fie în siguranță, vă
rugăm să dați citire rândurilor de mai jos:
Masca de protecție este
obligatorie pentru toți participanții cu vârsta mai mare de 5 ani;
Participanții sunt
obligați să respecte distanțarea de 2 m.
Numărul maxim de participanți prezenți simultan în incintă nu va depăși 20 persoane
(părinți
+copii).
Pentru a da
posibilitatea de a participa unui număr cât mai mare de copii, durata
participării nu va depăși 30 minute /copil/intrare.
Adulții care însoțesc
copiii sunt obligați să îi supravegheze, astfel încât să evităm orice risc de
lovire ( asumat prin semnătură pe tabelul pus la dispoziție la intrarea în
muzeul satului).
Participarea la săniuș
pe ulițele satului este permisă numai în intervalul orar 10-16.
Intrare liberă pentru săniuș! Pârtieeeee…!
miercuri, 5 ianuarie 2022
Poarta Traian Bilțiu - Dăncuș, prima poartă pe cinci stâlpi din Maramureș
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
ianuarie 2022
️
În anul 1936
artistul plastic Traian Bilțiu - Dăncuș (1899 - 1975) a realizat, pentru prima
dată, o poartă maramureșeană pe cinci stâlpi, prin așezarea, în fața celor trei
ai porții tradiționale a încă doi, la o anumită distanță, înspre exterior,
adică la drumul țării. Prin această nouă reconfigurare se lărgea haizașul
(acoperișul) și se crea astfel o incintă, un spațiu de primire și de primenire
spirituală și socială, poate chiar un Purgatoiu - dacă ar fi să rămânem în
paradigma sacralității creștine, deși poarta în sine este un altar rustic al
spiritului de lemn al Maramureșului.
Amplasată în
satul numit Crăcești, atunci, (așezat la cracul văii Mara), la intrarea
propiu-zisă în Maramureș, într-un mod simbolic, capodopera de artă populară va
avea parte de o poveste pe măsură, fiind salvată dintr-un incendiu pus
gospodăriei sculptorului, doar datorită distanței față de casa care a ars.
Analizând această construcție, cultă și tradițională în același timp, se
observă că ea selectează un număr apreciabil de simboluri care se regăseau mai
frecvent pe poarta maramureșeană la acel moment istorico-artistic, sintetizate
și prezentate într-o viziune proprie de către artistul care își și asuma, prin
semnătură, opera cu caracter de noutate absolută. Între simboluri prevalează:
dintele de lup, rozetele solare - ca izvor de lumină, soarele în mișcare,
corigăul (linia în zig-zag), ghinul (unghia), pomul vieții - un simbol traco -
dacic, funia răsucită, crucea celtică, sămânța vieții ș.a.
La poarta pe
cinci stâlpi creată de către Traian Bilțiu - Dăncuș se dublează cununa,
dispărând totodată formele sculpturale ale acestora, care aminteau de coroana
voievodală și erau specifice doar stătutelor nobiliare. De asemenea, în loc de
poarta mare înfundată, specifică nobililor, singurii care aveau dreptul să-și
ridice o poartă la drumul țării, sculptorul așează o vraniță cu săgeți și alte
„împistrituri”, făcând astfel o concesie porțieșilor (celor care aveau doar
drept de vraniță).
În prezent, prima
poartă pe cinci stâlpi din Maramureș și din țară, mama tuturor porților
monumentale, înnobilează expoziția în aer liber de la Muzeul Satului din Baia
Mare. Ea a fost amplasată într-o poziție privilegiată, pe axa principală,
delimitând ansamblul arhitectural format din Casa Desești, Casa Giulești și
Casa - Școală Giulești.
Potrivit fișei
analitice „poarta Dăncuș” a fost achiziționată în anul 2001 de la proprietarul Paul Vasile din satul Mara, nr.
88, de către muzeograf Janeta Ciocan. Inestimabilul monument de arhitectură
populară poartă înscris pe frontispiciu deviza „SPRE MUNCĂ ȘI RECULEGERE”, iar
pe cununița de la portiță inscripția „TRAIAN BILȚIU - DĂNCUȘ” și anul „1936”.
Poarta pe cinci stâlpi are o deschidere de 417 cm și o adâncime de 40 de cm,
are acoperișul în patru ape, din draniță de brad, bătută la două rânduri.
Marele patriot și
artist Traian Bilțiu - Dăncuș, care la 19 ani s-a înrolat voluntar în armata
română, participând la primul război mondial, a fost ajutat în construirea
acestei capodopere de către Gavril Utan din Călinești, realizând prin această
creație artistică emblematică saltul de la poarta pe trei stâlpi,
reprezentativă pentru Maramureș, la cea pe cinci stâlpi, cu adevărat
monumentală.
O replică a
acestei porți, augumentată, se găsește la Complexul Muzeal Astra din Sibiu,
mult mai elaborată, realizată de către genialul artist în contextul mobilizării
sale pe front, din timpul celui de-al doilea război mondial.
Dacă este
adevărat că în Maramureș omul a coborât „direct din cer”, atunci este la fel de
sigur că în acest „sat primordial al Europei” el și-a delimitat, prin poartă,
lumea lui sacră, de către „restul lumii”.
Prin cununița
portiței de la intrare, așezată la o înălțime de cel mult 170 cm, cel care-i
călca pragul era silit să se aplece, să-și ia clopul în mână, adică să-i acorde
respectul cuvenit, ca o reverență adusă gazdei casei. Într-o societate
virilocală foarte energizată social, în care neamul reprezintă încă instituția
cea mai sigură și perenă, poarta era un însemn, o construcție vernaculară
menită să dăinuie, prin care se realiza o igienizare magică, cotidiană. În același
timp, de fiecare dată când omul casei ieșea pe poarta sa, la rândul său, și el
își lua clopul în mână, își făcea semnul crucii, iar atunci când era plecat
departe de lucrurile de care îi era dor, el enumera, între aletele, scârțâitul
de la poartă, pietrele de pe drum și scârțâitul rotițelor de le tileguța
plugului ș.a.
🖊 Dr. Ilie Gherheș, Șef
Secție
📸 Cristian Robescu - muzeograf
miercuri, 17 noiembrie 2021
Exponatul lunii
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
noiembrie 2021
Se cunoaște faptul că prima laiță care a apărut în casa
tradițională era făcută odată cu casa, adică era încastrată direct în pereții
acesteia. Cu timpul, atât scaunele cât și lăițile au căpătat, pe lângă scopul
lor utilitar și rolul de decor, chiar de distincție socială.
Fenomenul lăzilor
de zestre precum și al lăiților a căpătat o înflorire deosebită, mai cu seamă
începând cu mijlocul secolului al XVIII lea, până la mijlocul secolului XX. Ca
piese de interior, mobilierul acesta rudimentar era, în general, lucrat de
către un membru al familiei, era făcut cu barda și cu dalta, decorat uneori și
cu horjul. Cu timpul, lăzile de zestre au devenit mai frumoase, fiind numite
chiar și „tronuri” și erau destinate, în primul rând, pentru depozitatul
hainelor de sărbătoare, ale podoabelor; întotdeauna fiind împărțite în mai
multe spații, numite și cășițe iar, uneori, erau prevăzute cu un separeu, numit
„pui” sau „săcriu”. Laița cu ladă
era așezată în locul cel mai de cinste din casă, iar în fruntea mesei erau
invitați să stea musafirii cei mai importanți sau feciorul care era preferatul
fetei de măritat. Au existat mai multe centre de lădari, în diferite zone dar,
în general, erau făcute de către proprietarul casei sau de către un frate al
miresei. Lăzile se făceau din lemn de fag, brad, stejar, paltin, în funcție de
ce oferea zona. Lăzile de zestre, laița aveau patru pereți și erau decorate, în
general, pe partea din față, în principal cu motive geometrice, apoi fitomorfe,
zoomorfe, antropomorfe și altele. Spătarul acestei piese de mobilier
imaginează coroana regală sau mitra episcopală în desfășurare. Într-o casă
piesele de mobilier erau diferite, în funcție de starea socială și, mai ales,
de moștenirea istorică a familiei, adică erau decorate cu coroană: patul,
scaunele cu spătar, masa, credențul, colțarul, blidarul, polița pentru
ceramică, ancadramentul de sus al geamurilor și al ușii, leagănul; uneori chiar
și la cuptor se punea câte un semn distinct, tot de ornament. Oricum, era o
coerență deosebită între formă și decor, marca socială a proprietarului.
Albumul de familie cu însemne heraldice în Maramureș mai
cuprindea, neapărat, cununa de la casă (frontispiciul de la prispă, șatră),
cununile de la poartă, atât cea mare care leagă toți cei trei stâlpi, cât și
cea mică, de la portiță. Se știe că în Maramureș aveau dreptul să-și ridice o
poartă doar acei proprietari care erau de neam ales, care erau nemeși, care
proveneau dintre foștii cnezi sau juzi de sate sau de vale, care aveau ocol și
care puteau să-și reconfirme statutul.
Poate că cea mai spectaculoasă reprezentare a acestei
mentalități și moșteniri voievodale românești o regăsim pe frontispiciul ușii
de la casa Buftea (1799) din Muzeul Satului din Sighetul Marmației, casă care
provine din Cuhea Voievodală și care are o sculptură de tip meplat, cu cavaleri
cu coroane pe cap.
Lada de mireasă
sau lada de haine încununa o zestre care se descărca în ocol, în văzul tuturor
nuntașilor și statua o distincție socială, un statut în comunitate.
Uneori, laița pentru haine era folosită și pe post de pat, ea având un rol deosebit în ceremonialul de nuntă și de botez, tot acolo se ținea, în mod tainic, mătrăguna pentru vrăji sau alte obiecte destinate acelorași scopuri, între care și baticul sau pânzătura cu bobii, care „se aruncau” ca să se implore venirea iubitului. Ingeniozitatea țăranului român devenea uneori surprinzătoare, deoarece el imagina încuietori numai din lemn, atât pentru a o feri laița cu ladă de curiozitatea copiilor, cât și de hoți. (Dr. Ilie Gherheș)
marți, 31 august 2021
Patrimoniul cultural iconografic din Șchei
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
8 septembrie - 30 octombrie 2021
Patru muzee își dau mâna pentru a promova, la nivel
național, icoanele pictate pe sticlă din Șcheii Brașovului. Tezaurul național
de artă sacră este scos la lumină de Muzeul de Etnografie Brașov, în
parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din
Baia Mare, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat și Muzeul Bisericii Sfântul Nicolae – Prima Școală Românească din Brașov.
Baia Mare și Brașovul vor găzdui în perioada august –
noiembrie 2021 expoziția Patrimoniul cultural iconografic din Șchei –
expoziție națională, ca urmare a implementării unui proiect inițiat de Muzeul
de Etnografie Brașov, finanțat de Consiliul Județean Brașov și cofinanțat de
Administrația Fondului Cultural Național în cadrul sesiunii II de finanțare de
proiecte culturale pe anul 2021, aria tematică Patrimoniul Cultural Material.
Expoziția va cuprinde peste 40 de bunuri culturale din
colecția Muzeului de Etnografie Brașov, Muzeul Țării Făgărașului Valer
Literat, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia
Mare, Muzeului Bisericii Sfântul Nicolae – Prima Școală Românească din Brașov
și aduce în atenția publicului frumusețea, diversitatea tematică a icoanelor
realizate în centrul de iconari din Șcheii Brașovului.
Proiectul urmărește să valorifice colecțiile etnografice ale
instituțiilor culturale menționate într-un mod atractiv și accesibil publicului
larg. De aceea, pe lângă expoziții, se vor organiza conferințe și patru
ateliere interactive pentru a aduce la aceeași masă artizanii și specialiștii
din domeniu. Lucrările realizate în timpul atelierelor vor fi expuse în cadrul
expoziției ”De la simbolurile artei tradiționale, la design-ul actual” și vor
putea fi admirate în perioada octombrie - noiembrie la muzeele din Brașov și
Baia Mare.
Produsele culturale ale proiectului se vor materiliza într-un catalog de expoziție și un tur virtual al expoziției temporare de la Baia Mare, două filme de popularizare a tehnicilor tradiționale de pictură pe sticlă și pe lemn și într-un material video de prezentare a expoziției din muzeul din Baia Mare. Toate aceste materiale vor fi disponibile pe site-urile și pe paginile oficiale de Facebook ale instituțiilor implicate în proiect.
luni, 9 august 2021
Exponatul lunii august - Hodighitria
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
august 2021
vineri, 30 iulie 2021
Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
29 iulie - 31 august 2021
Consiliul Județean Maramureș prin Muzeul Județean de
Etnografie și Artă Populară Maramureș vă invită la expoziția temporară
itinerantă Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor
românești care se va desfășura în perioada 29 iulie – 31 august 2021, în
Muzeul Satului Baia Mare.
Tradițiile și obiceiurile populare românești reprezintă
moștenirea dăruită nouă de către străbuni, iar portul tradițional este mărturia
încărcată de simboluri ancestrale a legăturii dintre generații, reprezentând
forma materială a identității de neam.
De-a lungul timpului, Casa Regală a României a susținut și
promovat cultura tradițională manifestată prin sărbători, obiceiuri și
ritualuri, așezându-le alături de valorile statului român modern.
Proiectul cultural Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești prezintă publicului fotografii aflate în colecțiile Muzeului Național Cotroceni, precum și a altor instituții culturale partenere: Arhivele Naționale ale României; Biblioteca Centrală Universitară Carol I; Muzeul Municipiului București; Muzeul Național de Istorie a României; Muzeul Național al Țăranului Român; colecția Daniel Mladin.
joi, 15 aprilie 2021
Paștile Domnului, Paștile!
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
15 aprilie - 15 mai 2021
joi, 8 aprilie 2021
duminică, 21 februarie 2021
Pieptar din Țara Lăpușului
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
februarie 2021
sâmbătă, 11 mai 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)