Castelul Julia Hașdeu
Câmpina
ediția a XXIX-a, 2 iulie 2019
miercuri, 26 iunie 2019
Mese și meniuri regale. Eleganță, fast și bun-gust
Lansare de carte
Ștefania Dinu
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
2 iulie 2019
O carte mult așteptată: Mese și meniuri regale. Eleganță,
fast și bun-gust de Stefania Dinu, a apărut recent în colecția Istorie cu
blazon, coordonată de Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu.
Lansarea volumului va avea loc marți, 2 iulie, ora 19:00, la
Librăria Humanitas Cișmigiu, alături de Dana Gonț, Oana Popa, Adrian-Silvan
Ionescu și Stefania Dinu.
Cu siguranță v-ați întrebat cum se desfășurau mesele la
Curtea Regală a României în trecut, când, cum și ce mâncau membrii Familiei
Regale sau cu cine obișnuiau să ia masa.
"Am încercat să aduc în prim-plan modul cum se desfășurau
mesele la Curtea Regală a României în perioada 1866–1947, protocolul impus cu
acest prilej, orele la care membrii familiei regale luau masa, ce alimente
preferau și ce tipuri de mese aveau loc cu diferite prilejuri. [...] Odată cu
trecerea timpului, bucătăria s-a înnoit continuu și constant, posibilitatea de
a lansa moda în acest domeniu aparținând, bineînțeles, marilor familii regale.
În acest context se încadra și familia regală a României, care urma preceptele
bucătăriei franceze. La Curtea regelui Carol I, bucătar a fost, timp de trei
decenii, francezul Papa Gillet, [...] iar Castelul Peleș avea propriul
bucătar-șef, acesta fiind, în 1892, Ignace Goldenberger. La Curtea regelui
Ferdinand și-a desfășurat activitatea, tot vreme de trei decenii, germanul H.
Edner, iar Iosif Strassman a fost bucătarul Curții regelui Carol al II-lea și al
Curții regelui Mihai.” Ștefania Dinu
Venus de Magna Curia Reloaded
Muzeul Civilizației Dacice și Romane
Deva
29 iunie 2019
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul
Consiliului Județean Hunedoara, în parteneriat cu Astronaut Kru (comunitate
soundsystem Deva) vă invită să luați parte la un eveniment cultural diferit,
Venus de Magna Curia Reloaded, un spectacol nonconvențional de proiecție
cartată, bazat pe fapte istorice locale, cu un sound care îmbină nuanța
medievală, prin instrumentul autentic caval, și elemente muzicale actuale:
techno, tekno, hip-hop, culturi muzicale care domină prezentul.
Este vorba despre punerea în scenă, printr-un limbaj
contemporan, vizual și muzical, a unei povești istorice, povestea Máriei Széchy
(Venus de Murany) și implicit readucerea în atenția publicului larg a unuia
dintre cele mai importante monumente istorice ale județului Hunedoara, anume
Palatul Magna Curia, al cărui istorie este strâns legată de Cetatea Devei.
O
reluare, mult mai amplă, a spectacolului de proiecții din cadrul evenimentului
Noaptea Muzeelor organizat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane în 18 mai
2019.
Referindu-se la eveniment, artistul vizual Lucian Matei,
autorul conceptului și regizorul spectacolului, spune că "reprezintă o
punte între realități, între atunci și acum, între memorie și prezent. El
invită oameni de toate vârstele să participe la o manifestare artistică și
culturală pașnică. Pentru o dezvoltare prolifică a comunității avem nevoie, din
punct de vedere social-psihologic, de prezența activă a oamenilor de toate
vârstele. În prezent, există o tendință de a face spectacole în spații
non-conveționale. Cum ar fi să facem un performance non-convențional într-un
spațiu formal, dar în afara teatrului? Cum ar fi să facem un spectacol digital
la un muzeu clasic de arheologie? Discrepanța dintre domenii, ea însăși poate
să-i aducă laolaltă pe oameni cu interese diferite. Ceremonie versus escapism.
Sărbătoare versus rutină. Ritualuri sănătoase versus fuga de realitate. E doar
una dintre problematicele pe care le-am cercetat în dezvoltarea conceptului
(…)"
Într-un secol XXI, tehnic și tehnologic, în care imaginea
digitală, sound-ul aflat în perpetuă modificare, sunt dominante într-o lume
marcată de inovații, descrierea istorică, punerea în valoare și prezentarea în
fața publicului larg a patrimoniului istoric, trebuie să se racordeze la aceste
elemente pentru a fi pe deplin încadrate și înțelese de societatea aflată
într-o permanentă evoluție.
Vă așteptăm cu drag sâmbătă, 29 iunie, ora 23:00, la
Palatul Magna Curia, la această manifestare culturală inedită!
World Press Photo – 2019
Expoziție de fotografie
Muzeul de Artă Cluj - Napoca
3 - 21 iulie 2019
World Press Photo – 2019, cea mai importantă expoziţie de fotojurnalism la nivel
global, se va deschide în curând la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Evenimentul
este organizat de Fundația Eidos, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi
Identităţii Naţionale şi Ambasada Olandei în România, și face parte din
expoziția anuală internațională World Press Photo, itinerată în întreaga
lume, fiind montată în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de
peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție. Pentru mai multe detalii, vă
rugăm să accesaţi următorul link: https://www.macluj.ro/
Pe simezele nemțene
Arta plastică contemporană românească
Ștefan Ioan Diaconu
Galeriile de Artă Lascăr Vorel, Piatra Neamț
1 iulie 2019
Sânzienele: flori, fete, filme si baieti
Serile Patrimoniului
Casa Artelor, Timișoara
26 iunie 2019
***Sanzienele: flori, fete, filme si baieti
August von Spiess – naturalistul
Muzeul Cinegetic August von Spiess
Sibiu
27 iunie 2019
Durata: 27 iunie – iulie 2019
Vernisaj: 27 iunie 2019, ora 13:00
Curatori: Nicolae Trif, Ana-Maria Păpureanu, dr. Ghizela
Vonica.
Muzeul Cinegetic August von Spiess adăpostește
un patrimoniu alcătuit în principal din trofee de vânătoare autohtone şi
africane provenind din trei mari colecţii: colecţia colonelului August R. von
Spiess (1864 – 1953), colecţia inginerului silvic Emil Witting (1741-1787) şi
colecţia de trofee cinegetice a Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii
din Sibiu (Siebenbürgischer Verein für Naturwissenchaften zu Hermannstadt).
Valoroasa colecţie Spiess, cuprinzând peste 1.000 de piese,
a fost achiziţionată de Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu în anul 1963.
Puțini sunt cei care știu că August R. von Spiess a avut o
activitate complexă privind conservarea naturii contribuind la creşterea numărului
de parcuri naţionale și luând atitudine împotriva braconierilor. August R. von
Spiess considera că ocrotirea naturii şi a vânatului sunt două noţiuni
inseparabile: "dacă se apără pădurea, vegetaţia de securea defrişărilor,
vânatul va avea ce mânca şi unde se adăposti.”
Pentru studierea bogăţiei faunei ornitologice din Delta
Dunării a iniţiat o secţie ornitologică a Direcţiunii Vânătorilor Regale, iar
în 1931 a contribuit la înfiinţarea Observatorul Ornitologic Român.
Vă invităm să descoperiți activitatea naturalistului August
von Spiess prin intermediul fotografiilor de arhivă și a exponatelor din cadrul
Muzeului Cinegetic din Sibiu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)