Venita pe lume...de ziua Bing-Bang-ului

Lumea si noi

Azi am primit o frumoasa felicitare.

De la parintii stranepoatei mele, Celia Eugenia.

Ma simt reconfortant si m-am gandit sa impartasesc bucuria si cu voi, cititorii mei,

In continuare va prezint si fotografiile facute chiar de-a doua zi dupa nastere.

Secretul, tinut ca surpriza pana la dobandirea

certificatului oficial de nastere.

Al doilea prenume al Celiei este Eugenia.

In semn de iubire si onorare pentru mama mea, Eugenia.

Cadre de la "locul faptei".

Un spital adventist la care s-a ajuns...conform asigurarii medicale avute de proaspata mamica.

***

O explicatie pentru titulatura;

asa am gasit noi, intr-o voluminoasa carte de astrologie, 

caracterizarea celor nascuti in ziua in care a venit pe lume Celia Eugenia.

In Mundi Vanitas

Arta plastica contemporana romaneasca

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva

Dorina Pantea, Diana Pantea

1 februarie 2016

COMUNICAT

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva și Consiliului Județean Hunedoara organizează luni, 1 februarie 2016, vernisajul unei expoziții de pictură intitulată In Mundi Vanitas ce prezintă publicului 21 de lucrări realizate de Diana și Dorina Pantea (Safir și Rifas) în tehnica ulei.     

    Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00, în spațiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia.

    Potrivit prezentării oficiale, picturile reprezintă îmbinarea unui temperament tumultuos, avid de spaţiu şi de mişcare, de expansiune si de extindere, ramificat spre adâncimile şi perspectivele spaţiilor ce se întrepătrund şi se desfăşoară infinit. Mase de culoare agitate, sumbre, instigă la profunzimea unui dramatism zbuciumat. În această magmă tensionată ce evocă haosul cosmic, se ivesc vagi principii ordonate, contururi cu referinţe umane, anunţând o altă stare de tensiune galactică. In Mundi Vanitas este o radiografie vizual-plastică a dezumanizării individului în societatea contemporană, care are la bază conflictele interioare ale ființei provocate de contrastul imens între ceea ce omul își dorește, simte și percepe.

    Cu asumare și curaj, artistele se angajează pe deplin sufletește în acest act creativ, mărturisindu-și propriile trăiri abisale, propriile înfrângeri și supraviețuiri. Ele realizează o analogie între decăderea ce se insinuează în anumite zone ale existenței în fiecare ființă umană și pierderea valorilor societății contemporane, în care confortul material obținut datorită extraordinarei evoluții tehnologice este invers proporțional cu prăpastia care se surpă în interiorul omului. Safir și Rifas ne pun față în față cu brutalitatea subtilă și perfidă care se manifestă în lumea de astăzi la toate nivelurile.

Biroul de Relaţii cu Publicul

***

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Exponatul lunii

Muzeul Judetean Teleorman

Alexandria

1 - 29 februarie 2016

   Muzeul Judeţean Teleorman vă invită luni, 1 februarie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.

   Pentru perioada 1 – 29 februarie 2016, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o Casetă de birou datată sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.

   Caseta de birou era destinată păstrării timbrelor şi peniţelor. Caseta, ce face obiectul Exponatului Lunii, are forma dreptunghiulară, iar în profil se îngustează de la bază spre capac. La bază este prevăzută cu patru picioare, iar partea superioară, unde este capacul, are marginile canelate. În interior sunt două compartimente pentru timbre şi peniţe. Pe capac sunt înscrise, în dreptul celor două compartimente, cuvintele TIMBRES şi PLUMES. Caseta este ornamentală pe marginile laterale cu motive florale, iar capacul cu romburi şi triunghiuri cu câte un punct în mijloc.     De asemenea, pe capac apar cinci crini. Pe spatele casetei sunt gravate cuvintele J-P ,PARIS şi DEPOSE şi numărul 107.

***Muzeul Judeţean Teleorman

Studioul Artele Plastice şi Dansul. Programul 10

Muzeul National de Arta al Romaniei

Bucuresti

30 ianuarie 2016

   Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB) invită publicul la Studioul Artele Plastice şi Dansul. Programul 10, eveniment ce va avea loc sâmbătă, 30 ianuarie 2016, ora 12:00 la sediul muzeului (MNAR), Calea Victoriei, 49 – 53, la parterul Galeriei Naționale.

   Studioul Artele Plastice şi Dansul. Programul 10 este o întâlnire între artele vizuale, artele performative şi istoria culturală a cooperării dintre acestea, văzută critic prin ochii Valentinei Iancu, curatoarea expoziţiei Egal. Artă şi feminism în România modernă. Evenimentul va cuprinde spectacolul Reenacting Lizica Codreanu, o reconstrucție scenică realizată de elevele Liceului de Coregrafie Floria Capsali din București (coregraf: Doina Georgescu, costume: Cristian Marin).     

    După performance, doamna Liana Tugearu, istoric de artă și critic de dans, cercetătorii Corina Cimpoieru și Igor Mocanu vor discuta cu publicul despre câteva dintre coregrafele importante ale istoriei dansului contemporan românesc. Evenimentul va include şi o serie de proiecții video inedite.

    Reenacting Lizica Codreanu 

    În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus vinilul cu Gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe Lizica Codreanu să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat de fotografiat. În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie. În 2015, CNDB provoacă Liceul de Coregrafie Floria Capsali să reconstuite dansul Lizicăi Codreanu după muzica lui Satie şi cu costume de Cristian Marin.

    Studioul Artele Plastice şi Dansul (Programele 1-9) a fost un maraton interdisciplinar de programe vizuale şi coregrafice, curatoriat de Liana Tugearu în anii ’80 la Muzeul Naţional de Artă al RSR, care s-a bucurat de participarea istoricilor de artă: Carmen Brad, Liana Tugearu, Ioana Beldiman, Codruţa Cruceanu, Andrei Paleolog, Elena Mateescu şi Suzana Heitel şi a coregrafilor: Raluca Ianegic, Ioan Tugearu, Vera Proca-Ciortea, Sergiu Anghel, Alexa Mezincescu şi Rose Marie Bot Stocec.

***National Museum of Art of Romania

Marea carte a inumanităţii. O istorie a ororilor în 100 de episoade

Lansare de carte

Matthew White

Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti

3 februarie 2016

   Editura Humanitas vă invită miercuri, 3 februarie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la o fascinantă dezbatere cu Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu şi Radu Paraschivescu despre Marea carte a inumanităţii. O istorie a ororilor în 100 de episoade de Matthew White, recent apărută la Editura Humanitas, în colecţia Istorie.

Dezbaterea va fi moderată de Dan Flonta.

  "Cartea asta mi-a schimbat ideile despre om și istorie. E vorba despre jumătate de miliard de oameni pieriți de mâna omului în ultimele două milenii și ceva. Noi, cei care n-am trecut printr-un război, suntem privilegiații absoluți ai umanității. O carte care merită și trebuie citită.“ – Mircea Cărtărescu

    Deşi are în spate un efort enorm de documentare, cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic. Mathew White ştie să povestească despre oameni şi locuri şi să ofere statistici fără să rămână împotmolit în ele. Nu ţine predici, ci lasă faptele să vorbească şi se mărgineşte să condamne barbaria cu armele ironiei, de vreme ce inumanitatea, laitmotivul acestei istorii a umanităţii, transpare de la sine.

    Accesul la eveniment se face pe baza unei rezervari la numarul de telefon 021 311 40 01 sau la adresa de e-mail cismigiu@humanitas.ro, in limita celor 80 de locuri disponibile, pana la data de 

3 februarie, ora 18:30.

***Humanitas

Dobrogea – multiculturalitate etnică

Muzeul de Arta Populara Constanta

ianuarie - iunie 2016

    La Muzeul de Artă Populară Constanţa este deschisă, în perioada lunilor ianuarie – iunie 2016, expoziţia temporară Dobrogea – multiculturalitate etnică, realizată cu piese de patrimoniu din colecţiile muzeului nostru.

    Expoziţia îşi propune să prezinte o imagine de ansamblu asupra diversităţii culturale din spaţiul dobrogean, în care s-au întâlnit alături de românii autohtoni şi cei balcanici (aromânii), comunităţi ale turcilor, tătarilor, bulgarilor, grecilor, ruşilor lipoveni, germanilor, precum şi grupuri etnice ale ţiganilor nomazi.

    Pentru conturarea policromiei etnice din Dobrogea, în expunere sunt prezentate atât portul popular tradiţional pentru fiecare grup etnic, cât şi piese reprezentative din decorul interioarelor locuinţelor.

    Se poate remarca în expoziţie prezentarea costumului tradiţional al românilor dobrogeni şi a ţesăturilor specifice locuinţei acestora: scoarţa dobrogeană cu decor geometric, pernele mari din lână şi ştergarele din bumbac şi borangic.

   Românii balcanici sau aromânii sunt prezenţi prin costume cu piese din catifea şi lână decorate cu găitane, accesorii şi podoabe din argint şi mărgele, ţesături din interior din lână şi vase de uz gospodăresc din aramă, întâlnite în întreg spaţiul balcanic.

    Comunităţile turcilor şi tătarilor dobrogeni sunt prezentate prin costume cu şalvari şi veste cu broderii cu broderii orientale executate în ateliere urbane, accesorizate cu podoabe de argint şi piese de ceremonial religios. Interioarele acestora sunt ilustrate prin ţesături şi broderii executate cu fir metalic şi mătase care erau destinate împodobirii festive a cemerelor nupţiale din gospodăriile musulmane.

    Ruşii lipoveni din Dobrogea sunt reprentaţi de costumul purtat în zilele de sărbătoare ale comunităţii, grecii şi bulgarii prin port tradiţional cu rochii din catifea, lână şi ilice din postav cu găitane, dar şi prin ţesături din lână specifice acestora din urmă, caracterizate prin motive decorative supradimensionate (calul) şi cromatica vie.

    În expoziţie mai sunt prezentate un costum al ţiganilor nomazi argintari şi piese pentru împodobirea ceremonială a capului de către femei în comunităţile germanilor.

***Muzeul de Artă Populară Constanța

Transfigurari subiective

Arta plastica contemporana romaneasca

Liviu Suhar

Galeria de Arta Th. Pallady, Iasi

10 - 29 februarie 2016

    Uniunea Artiștilor Plastici din România și Asociația Artă și Educație - Liviu Suhar vă invită să vizionați expoziția pictorului Liviu Suhar.

Expoziția este deschisă între 10-29 februarie 2016

la Iași, Galeria de Artă Th. Pallady, 

Str. Lăpușneanu, nr. 7-9, parter, între orele 10:00-18:00.

***

Asociatia Arta Liviu Suhar