Muzeul National de Istorie a Romaniei
Bucuresti
17 aprilie - 17 mai
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna
aprilie, în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, o piesă de excepţie –
Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească (1640).
Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 aprilie 2015, începând cu
ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium.
Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă
efervescență culturală, când s-a cristalizat Școala artistică românească, fără
de care înflorirea culturală Cantacuzino-Brâncovenească nu ar fi avut succesul
scontat. Domnitorul Matei Basarab s-a remarcat printr-o râvnă deosebită în
activitatea de mecenat cultural, fiind totodată un apărător al ortodoxiei și al
tradiției acesteia în spațiul românesc.
Personalitatea culturală și morală a voievodului îl vor
consacra drept unul dintre cei mai mari ctitori de biserici din epoca
medievală. A fost un patron spiritual, construind, renovând și restaurând zeci
de lăcașe de cult, atât din Muntenia şi Moldova, cât și din sudul Dunării sau
de la Muntele Athos. În acest context cultural se înscriu și lucrările de
reconsolidare, extindere și renovare ale complexului monahal de la Govora (jud.
Râmnicu Vâlcea). Aici, la mănăstirea Govora, se instalează din 1637, a doua tipografie
domnească atestată din Țara Românească. De asemenea, cuviosul domnitor va
înființa prima Școală de cultură din Voievodat, pe care o va înzestra cu un
venit anual de 1000 de galbeni. Activitatea administrativă, tipografică și
cărturărească este coordonată de egumenul Meletie Macedoneanul, iscusit
tahigraf și cărturar, format în tradiția greco-slavă de la Muntele Athos
(Zografu) și din Macedonia (Ohrida). Tipografia de la Govora va imprima în
condiții grafice remarcabile, între anii 1637-1644, cinci cărți (de redacție
slavonă sau în limba română, cu alfabet chirilic).
În anul 1640 este tipărită în limba română, cu alfabet
chirilic, Pravila Bisericească sau Pravila Mică, denumită astfel după formatul
ei. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în
limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un
nomocanon bizantin. De această grea activitate s-a ocupat Mihail Moxa,
călugărul erudit de la mănăstirea Bistrița (jud. Râmnicu Vâlcea). Stihurile la
stema Țării, parte din predoslovie, precum și ultima însemnare (colofonul),
dinaintea primului capitol, au fost semnate în ordine, de Udriște Năsturel,
Meletie Macedoneanul și ieromonahul Ștefan de la Ohrida, fiind alcătuite în
slavonă, printre ultimele manifestări ale slavonei ca limbă de cult, înainte de
dispariția sa treptată. În schimb, predoslovia mitropolitului Teofil al Țării
Românești a fost redactată în limba română, cu alfabet chirilic. Înaltul
arhiereu ne lămurește cu privire la rostul tipăririi cărții în limba
pământească. "Socotit-am că mai toate limbile au carte pre limba lor. Cu aceea
cugetai și eu, robul Domnului mieu Is. Hs., să scot această carte, anume
Pravila, pre limba rumânească“. Credincioșii ortodocși din Transilvania au
beneficiat de o ediție similară a Pravilei, cu o predoslovie semnată de
mitropolitul Ghenadie al II-lea.
Din pagina de titlu putem rezuma alcătuirea Codexului, cel
dintâi în limba română, după legile sfinților apostoli, grupate și dezvoltate
în plenul celor șapte concilii ecumenice și după învățăturile sfinților
părinți. Dincolo de importanța acestei apariții juridice, preponderent
bisericești, ediția Pravilei de la Govora a fost o sinteză de drept bizantin
aplicată spațiului românesc tradițional.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie
a României în perioada 17 aprilie – 17 mai 2015 şi poate fi vizitată de
miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secția Istorie, Dr. Ginel Lazăr
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1102
sau
Secţia Relaţii cu Publicul
Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021.
313.19.25;
E-mail: pr.mnir@gmail.com
