Muzică de origine necunoscută

Muzeul de Arta

Sigmar Polke

Palatul Baroc, Timisoara

30 ianuarie - 2 martie 2014

    Muzeul de Artă Timişoara, împreună cu Centrul Cultural German din Timişoara şi Institutul pentru Relaţii Externe, a inaugurat de pe 30 ianuarie 2014 expoziţia Sigmar Polke – Muzică de origine necunoscută la Palatul Baroc – Piaţa Unirii 1. In deschidere, au luat cuvântul prof. dr. Ileana Pintilie, critic de artă, Wiebke Trunk, referent IFA şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

   Expoziția, creată în anul 1996 de Institutul pentru Relații Externe (IFA) și vizionată deja în marile muzee ale lumii, aduce în prim-plan patruzeci de opere ale renumitului pictor, grafician şi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke, asigurând în acelaşi timp şi o viziune de ansamblu asupra creaţiei diversificate a marelui artist; o creaţie presărată cu nuanţe de umor, ironie și ambiguitate.

  Sigmar Polke (1941-2010) a fost preocupat încă din primii ani de creaţie de realizarea unor conexiuni între imagine şi realitate, artă şi viaţa cotidiană. Prin intermediul unor teme de excepţie şi a unor tehnici experimentale, Sigmar Polke dezvăluie aspecte noi ale artei. În creațiile sale din expoziţia Muzică de origine necunoscută Sigmar Polke tematizează traseul fluid sau picurat al culorilor, urma fluidă a culorii urmând un traseu imprevizibil. Imaginile dobândesc în plus şi o notă poetică datorită unor titluri cu rezonanţă absurdă, inspirate din proverbe, sloganuri şi maxime universale.

   Lucrările lui Polke au fost prezentate în spaţii emblematice pentru arta mondială: Tate-Londra, Ueno-Tokyo, Muzeul de Artă Contemporană-Chicago, etc., iar în acest an, din aprilie, la Museum of Modern Art (MoMA)-New York. Pentru realizările sale de excepţie în domeniul artei, lui Sigmar Polke i s-au decernat o serie de premii şi decoraţii. Astfel, în anul 2000  a obţinut  Inelul împăratului – premiu artistic al oraşului Goslar (Goslarer Kaiserring), cea mai înaltă distincţie care se decernează în Germania pentru realizările în domeniul artei contemporane. De asemenea, lucrările sale se vând la licitaţii de artă cu sume de milioane de dolari.

   Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara din 30 ianuarie până în 2 martie 2014 de marți până duminică în intervalul orar 10:00-18:00.

Cu drag de Martisor

Diaspora romana

Asociatia Romana din Canada

editia a III-a, 1 martie 2014

Salonul Anual de Iarna

Arta plastica contemporana romaneasca

Galeria Nationala de Arta Delta, Arad

7 februarie - 7 martie 2014

Cand poetii nu tac

Meniu a la Carte

Club Panic, Bucuresti

12 februarie 2014

   Februarie cu nămeți și zloată. Meniu a la Carte a pus piciorul în prag și a decis: un incendiu va restabili ordinea corectă a lucrurilor! 

   Ne apropiem cu pași rapizi de sărbătorile iubirii (fie de import sau de plai mioritic) așa că începem festivalul de topit gheața cu un nou eveniment.

   Vă așteptăm, miercuri 12 februarie, de pe la 7 seara, în Club Panic să aprindem torțele cu pasiuni inflamate, gelozii mistuitoare și năravuri licențioase... atenție! Nu ne jucăm cu focuri bengale!
    Povestea de dragoste va fi moderată cu luciditatea scepticului domn Adrian Suciu.

   Cu/despre/anti-dragoste ne vor citi David Dango, Dan Alexandru, Liviu Andrei, Teda Peleș vs Alice Popescu (da, ai citit corect! aceste două superbe femei vor fi împreună pe scenă!), Adrian Suciu, T.S.Khasis și kala kalajnikov.

    Și cum amorul nu se face fără muzică, ne-au sărit în ajutor pentru aprins inimi și călcâie Cristi Dumitrașcu & friends și trei dintre membrii trupei Moebius: Andrei Erdei, Ștefan Eremia și Bogdan Stavrache. Dacă ei nu vă încălzesc... puteți emigra în Alaska!

   Vor fi alături de noi prietenii de la SemneBune, partener oficial al proiectului, și AgențiadeCarte, partener media.

    Ale dumneavoastră cupidoance, semnăm: Alex, Eli & Lex.

PS – Cât pe ce să uit să zic: Cine se îmbracă în roșu primește o bomboană de ciocolată!

Lumea si noi (II)

Reportaj american

Golden State - Orasul Ingerilor

Varza la murat

5 februarie 2014

   Sunt evenimente de tot felul, comemorari, aniversari, sarbatori mai mult sau mai putin religioase la care, musai, este nevoie de varza murata. Pentru sarmalute, varza calita sau salata...stiti voi. 

   Si cum "mana de lucru" (apartinatoare propriei persoane) este ieftina, ca sa nu zic gratuita, nu trebuie sa treaca prea mult timp de la aterizarea Boiengului (d'ala cu "cocoasa") pe Tom Bradley Airport pana la "punerea in opera" a celor sase verze cumparate in prealabil. Acum sa nu credeti ca a fost chiar o formalitate - e nevoie de un anume tip de varza, nu prea "cotoroasa". Asa ca au fost luate tooocmai de la vreo 48 de mile de Great Los Angeles. Mai exact de la un martket mexican pe nume Vallarta. Din Baldwin Park.

    Problema problemelor a fost gasirea recipientelor "gazda". Asa ca am mobilizat toate borcanele cat de cat incapatoare; de putina sau bidon de plastic nu e cazul, va spun din start, ca sa nu mai aud comentarii. Apoi am trecut in revista rezervele strategice: porumb boabe, piper, foi de dafin, marar, usturoi (de cel chinezesc, of course), morcov si mar verde. Nu ne-au ajuns asa ca am dat o fuga (per pedes) pentru prima serie de cumparaturi din prezentul sezon...Si cum ne aflam in Little Armenia, am ajuns la Arbat de unde m-am intors in 20 de minute cu cele necesare. Vanzatoarea si patronul m-au recunoscut si mi-au zambit complice. Cred si eu, si-au castigat un nou client pentru o perioada destul de insemnata. Inca e criza si fiecare cent cheltuit la ei in magazin e cum nu se poate mai bine primit (de casa de marcat). Si ca sa nu credeti ca va vand gogosi aflati ca mi-au dat (gratuit) chiar si sacosa pentru carat cele cateva legume achizitionate. De aproape un an a intrat si aici in vigoare o lege care interzice sa mai fie date pungile sau sacosele din plastic pe degeaba. 

   Odata ajuns acasa, spalat, curatat, taiat varza si inceput,sub supraveghere, indesat varza in borcane. Pe urma turnat saramura si cam gata...Noi, cei cu munca de jos, speram ca in maximum doua saptamani sa fie totul ok; daca dati marunt din buze ca e prea scurt timpul scurs va spun ca dati degeaba. Nu suntem la prima astfel de "intreprindere" asa ca stim noi ce stim. Suntem in California, in LA; cerul e senin, si sunt spre 20 de grade (Celsius)...

    Iar daca aud comentarii de genul "da de ce nu luati varza gata murata de la magazinele sau restaurantele cu specific romanesc ?" raspunsul my friends nu e "Vanare de vant" ci: "mai buna ca la mama acasa nu gasesti nicaieri".

     

Expoziția: Zece plus unu

Arta plastică contemporană românească

Galeriile Căminul Artei, București

10 februarie 2014

  Debutată în formula Un artist şi prietenii săi, seria de expoziţii Zece plus unu continuă în relaţie cu tabăra de creaţie de la Lepşa, aflată în 2013 la a treia ediţie. Concepută mai curând ca un spaţiu de întâlnire între artişti cu opţiuni culturale apropiate, chiar dacă cu preocupări de atelier diferite, ca un timp de meditaţie şi de dezbateri asupra artei contemporane, a temelor propuse de contextul epistemolotic, tehnologic, sociopolitic artei, decât ca un loc al exerciţiilor de plain air, tabăra nu impune niciun fel de constrângeri sau exigenţe de unitate a creaţiilor ce rezultă din adecvarea la contextul natural sau la sensul dezbaterilor. Totuşi, apropierea de generaţie a majorităţii participanţilor şi ataşamentul pentru o tradiţie complex articulată din straturi suprapuse de modernism târziu şi variante de postavantgardă şi postmodernism temperat conferă unitate grupajului de lucrări expuse de cei unsprezece artişti. Grupul a cuprins şase pictori, un grafician şi patru sculptori, care au frecventat constant manifestările galeriei de artă din Focşani.

   Proglematica generală a lucrărilor de pictură este o negociere – fără tensiuni – între un informal de factură gestuală sau tachistă şi apelul la formă, fie ca delimitare a expansiunilor spaţiale şi configurarea – oricât de vagă a unui topos –, fie ca insert figurativ, fantastic-mimetic sau redus la semnele unor repertorii investite cu semnificaţii specifice unor segmente culturale ale complexei texturi actuale..

   În continuarea unor exerciţii de observaţie - subiectivă – dar hedonist senzorială, dezvoltate în seria Grădinilor, Liviu Nedelcu regăseşte atracţia peisajului. Spaţiul dinamizat de gestul intens, expresionist, permite formei ce operează subtext să reconstituie aluziv peisajul. Regimul cromatic întăreşte sugestia peisagistică, prin bogăţia acordurilor. Într-o tradiţie postimpresionistă, fertil prezentă încă în pictura noastră contemporană nu doar ca un decalaj de sensibilitate şi regim conceptual, ci ca sursă de soluţii originale pentru reprezentarea subiectiv reconstitutivă,     

   Alexandru Rădvan (artist format în chiar perioada interbelică) realizează un peisaj industrial mai curând melancolic-calofil şi la limita abstracţiei. Menţinând la rândul său registrul melancoliei, tipic pentru ciclurile de pictură cele mai recente, Gabriela Culic reintegrează picturii dominate de griuri forme bine definite – volume arhitecturale şi siluiete închise în sine de păsări. Recurenţa figurativismului generează, în cazul lui Mihai Chiuaru, acele raporturi de suprapunere între un spaţiu complex articulat dintr-un continuu desfăşurat în timp de aluviuni material cromatice şi pe de-o parte siluiete antropomorfe mai curând sugerate şi semne simbolice precis definite formal şi semnificativ.

    Dinamismul spaţial este fondat pe această condiţie temporală activă ca un imperfect al discursului predicativ, ca o naraţie ce precede şi înglobează naraţia figurată. Imaginea cel mai retoric figurativă, cu un regim fantastic, mai mult decât suprarealist cum ar părea la o primă lectură, distanţează poziţia lui Felix Aftene de tropismul spre informal al majorităţii particiăpanţilor la tabără. În cazul lui Tudor Zbârnea, traseul spre abstracţia liberă, ce organizează în pete ample şi imprecis delimitate, creează tensiuni expresive prin contrapunerea unor zone neutre, aproape lipsite de culoare, sau rezolvate în griuri cu arii intens colorarte printr-o materie abundentă şi agitată.

   Stilistic, imaginile expuse de graficianul Dragoş Pătraşcu participă la aceeaşi poetică a dinamismului ce antrenează spaţiul prin trasee consistente, articulate din fascicule de linii ce traversează suprafaţa. Cu toată discontinuitatea şi mişcarea sinuoasă, liberă, fasciculele fac aluzie la portativul nonconvenţional al muzicii contemporane.

   Coerent dezvoltată din expresionismul intens figurativ şi narativ al anilor ‘80, sculptura ilustrează o altă tipologie a libertăţii operante în cadrele reprezentării. Aurel Vlad, reprezentant etalon al acestui traseu, desprinde un personaj din amplul ciclu dedicat gestului şi semnificaţiilor sale, ciclu în aceeaşi măsură provocant la nivelul plastic al repartizării volumelor în mişcare, al tectonicii fisurilor, ca şi la nivelul discursiv mai curând în comunicare cu spectacolul teatral decât literar epic. Aclaşi interes pentru discursul volumetric condiţionează aspectul arhaizant al siluetei umane implantate în spaţiu cu acea masivitate statică a vechilor reprezentări sumeriene, în cazul lui Gheorghe Zărnescu, sculptor de o mare diversitate de preocupări şi în permanentă prospectare a resurselor culturale de la minimalism la pop’art, la aluzia istorică sau la fondul filozofic-poetic al relaţiei cu materialitatea şi modelele formale ale naturii vegetale. Seducţia siluetei feminine ca expresivitate deja filtrată cultural, elocventă prin detaliul anatomic cu prestanţă volumetrică specifică în varianta reductivă de bust, este aleasă ca variantă de reprezentare de Alexandru Grosu, şi în imaginea umoristic realistă, provocator narativă semnartă de Ilie Bostan, susţine şi în expoziţia taberei din 2013 repertoriul uneia dintre cele mai prestigioase şi mai uzate teme ale sculpturii universale.

    Varianta de tabără de creaţie independentă faţă de un topos bine definit, devenit pur spaţiu colocvial, şi în care artistul îşi continuă preocupările atelierului, s-a dovedit fertilă, expoziţia fiind bogată şi concludentă pentru un segment al artei contemporane rămas legat de problematicile intrinsec estetice, de limbaj.

***Liviu Nedelcu

Palate din București

Lansare de carte

dr. Narcis Dorin Ion

Muzeul Municipiului București

12 februarie 2014