Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 13
octombrie 2022, de la ora 18:00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de
sculptură a artistului Valeriu Lazăr, Identități idilice.
O expozție pentru cei ce tânjesc după liniște și autentic,
după natură și simplitate. Dacă deja v-ați făcut timp și ați ajuns până aici,
este de la sine înțeles că sufletul și mintea vă sunt dornice de a gusta măcar
un pic din viața idilică a satului românesc și de a părăsi pentru câteva ore
haosul unui București... atât de solicitant!
Autorul și-a propus să aducă în prim-plan lucrări care
reprezintă identități idilice românești. Identități care străbat de veacuri
inima satului, strâns legate de simbolistica creștină.
Omul satului tradițional nu poate fi separat de creștinism,
el respectă cu mare evlavie învățăturile creștine, dovadă că în toate
îndeletnicirile lui există legătura cu divinitatatea.
Lucrările parcurg drumul omului de la sat, de la concepție
(Germinație), până la Țintirim (cimitir), poveste de viață împletită cu
credință, simboluri, tradiții și valori nestrămutate.
Să ne uităm la lucrarea intitulată Ichtos, simbolul peștelui
(„ichthys“ este acronimul sintagmei „Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu,
Mântuitorul“ / „Iesous Christos Theou Yios Soter“). Creștinismul multă vreme a
avut ca simbol central peștele, iar referințele biblice la acest fapt sunt
abundente. Este, într-un fel, rezumatul doctrinei creștine și este prima
mărturisire de credință a creștinilor.
Năvodul este Împărăția Cerurilor, simbol al bunătăților
cerești, asemuit la sat cu bogăția pământului, abundența, roadele.
Regăsim în lucrări crucea care este simbolul de căpătâi al
creștinismului, cel ce reprezintă patima, moartea și învierea Domnului.
Podgoreanca aduce în atenție simbolul viței-de-vie, care
poartă pe tulpină sa puternică credincioșii, pe cei drepți, asemeni unor
ramuri, semnificând oamenii care-și trag puterea din credință.
Morărița este cea care ne amintește de pâinea noastră cea de
toate zilele care a reprezentat dintotdeauna un simbol al hranei esențiale.
Pâinea este și singurul aliment menționat în cea mai importantă rugăciune a
creștinătății, „Tatăl Nostru”, având o simbolistică deosebită în credința și
ritualurile religioase.
Turma suntem toți, cei care am fost sau vom veni și care urmăm
cu sfințenie obiceiurile locului, nevrând să încălcăm Voia Domnului sau să
intrăm, Doamne ferește, în gura Satului!
Lucrarea Tors reflectă o altă identitate din satul românesc,
imaginea femeii întotdeauna preocupată de familie, de ce îmbracă ai ei sau de
ce pune pe masă.
Compozițiile Iarbă prin păr, Dumbrava roșie și Germinație ne
introduc în idilă, în iubire, în continuitatea generațiilor, în lumesc, dar și
în veșnicie.
Gânditorul este înțelepciunea satului, logica crudă și
imbatabilă care străbate veacurile, care educă și naște valori!
Plimbându-te printre personaje și simboluri, te vei simți ca
un călător în timp, ajuns într-un sat încremenit, care odată cu venirea ta începe
să prindă viață în imaginația, în sufletul și în mintea ta!
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până la 23 octombrie 2022, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Lunea este închis.
Vineri, 14 octombrie, la ora 12:00, la sediul Muzeului Municipal Octavian Moșescu Râmnicu Sărat, va așteptăm pentru a participa la deschiderea Expoziției din Colecția Mihai Sarca (programe de teatru, fotografii cu autograf, cărți)
Bucuresti Mall Vitan în colaborare cu Muzeul Naţional al
Literaturii Române găzduiește o nouă expoziție vizuală care surprinde prin
mesajul său puternic: 𝙎𝙝𝙖𝙩𝙩𝙚𝙧𝙚𝙙 (𝙎𝙥𝙪𝙡𝙗𝙚𝙧𝙖𝙩),
inițiată de artista Oana Maria Cajal. Ai
șansa să descoperi ideile impresioniste ale acesteia într-o serie de expuneri
grafice încărcate de emoție, la etajul 1 din mall-ul tău de suflet!
Te așteptăm până pe 24
octombrie, să cunoști îndeaproape câteva dintre lucrările vizuale care au
inspirat muzicieni și poeți din diferite regiuni ale lumii!
Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Asociația Culturală PRO
BASARABIA ŞI BUCOVINA, Institutul FRAŢII GOLESCU, Asociaţia interetnică ANIMA FORI vă invită la o lansare de carte și dezbatere pe marginea
jurnalului sincer al evreului Iosef îndrăgostit pentru toată viața de poeta
basarabeancă Maria Găitan, în vremuri cumplite, de război și foamete, urmate de
perioada bolșevizării țării. O creștină și un evreu se întâlnesc în plin
război, sub semnul tinereții lor și lipsei de prejudecăți, sub semnul bunătății,
al iubirii față de biete necuvântătoare și de oameni necăjiți, iar asta poate
să învingă totul.
Moderator: Dr. Irina Airinei, coordonatoarea ediției
Invitați:
Dr. Mihai Nicolae, Institutul Frații Golescu,
Marian Clenciu, președintele Asociației Pro Basarabia și
Bucovina,
Victor Marola, scriitor
Sâmbătă, 15 octombrie 2022, ora 12.00, în Sala Media, vă
așteptăm la lansarea volumului de memorii semnat de Iosef Mozes. O carte
răvășitoare despre vicisitudinile războiului (urmat de bolșevizarea țării), trăite
de un adolescent dintr-un detașament de muncă obligatorie, format din tineri
evrei care dădeau zăpada la Arcul de Triumf. Un adolescent îndrăgostit
iremediabil de eleva basarabeancă Maria Găitan.
„El, care, sprijinit în lopată, privea fascinat cele două
codițe blonde care se bălăbăneau peste gulerul paltonului, a văzut, pentru
prima dată, doi ochi verzi, mari și cu sclipiri jucăușe dar care se transformau
repede în nuanțe mai severe și mai cercetătoare. Fata nu părea să aibă mai mult
de 15-16 ani, pe mâneca paltonului nu prea nou și prea larg pentru talia ei
subțire era cusut un pătrat în perimetrul căruia apăreau inițialele L.P.B. și
un număr: 135. Abia când și-a aranjat paltonul pe umeri și a dat să plece, el
și-a revenit și a reușit să rostească un destul de timid: ˂˂Mulțumesc,
domnișoară.˃˃ Ea, care făcuse de acum doi trei pași, a întors capul pe jumătate
și, fără să se oprească, a aruncat un ˂˂Mă cheamă Maria.˃˃ El s-a simțit dator
și, cu o voce ceva mai puternică, i-a răspuns: ˂˂Pe mine, Iosef.˃˃ Atunci ea
s-a oprit din mers, s-a întors spre el și, măsurându-l o clipă cu o privire
critică, a murmurat: ˂˂Iosef… Maria˃˃, apoi a izbucnit în râs și a luat-o la
fugă, dispărând repede pe ușa de acces a primăriei.”
„O creștină și un evreu se întâlnesc în plin război, sub
semnul tinereții lor și al lipsei de prejudecăți, sub semnul bunătății, al
iubirii față de biete necuvântătoare și de oameni necăjiți, iar asta poate să
învingă totul. Valoarea autobiografiei, a naturaleții poveștii este
indiscutabilă. Ea atrage cititorul care simte de îndată că totul e adevărat, că
totul e bucată de viață, fără podoabe stilistice inutile, fără contrafaceri.”
scrie Cleopatra Lorințiu în prefață.
Sunt file de istorie trăită, iar cultura literară a autorului conferă valoare acestui roman memorialistic ai cărui protagoniști dau și titlul cărții.
