miercuri, 12 octombrie 2022

Iosef și Maria. Jurnalul unui Vis

 


Lansare de carte 


Iosef Mozes 


Muzeul Național al Țăranului Român, București


15 octombrie 2022




    Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Asociația Culturală PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA, Institutul FRAŢII GOLESCU, Asociaţia interetnică ANIMA FORI vă invită la o lansare de carte și dezbatere pe marginea jurnalului sincer al evreului Iosef îndrăgostit pentru toată viața de poeta basarabeancă Maria Găitan, în vremuri cumplite, de război și foamete, urmate de perioada bolșevizării țării. O creștină și un evreu se întâlnesc în plin război, sub semnul tinereții lor și lipsei de prejudecăți, sub semnul bunătății, al iubirii față de biete necuvântătoare și de oameni necăjiți, iar asta poate să învingă totul.

Moderator: Dr. Irina Airinei, coordonatoarea ediției

Invitați:

Dr. Mihai Nicolae, Institutul Frații Golescu,

Marian Clenciu, președintele Asociației Pro Basarabia și Bucovina,

Victor Marola, scriitor

 

   Sâmbătă, 15 octombrie 2022, ora 12.00, în Sala Media, vă așteptăm la lansarea volumului de memorii semnat de Iosef Mozes. O carte răvășitoare despre vicisitudinile războiului (urmat de bolșevizarea țării), trăite de un adolescent dintr-un detașament de muncă obligatorie, format din tineri evrei care dădeau zăpada la Arcul de Triumf. Un adolescent îndrăgostit iremediabil de eleva basarabeancă Maria Găitan.

   „El, care, sprijinit în lopată, privea fascinat cele două codițe blonde care se bălăbăneau peste gulerul paltonului, a văzut, pentru prima dată, doi ochi verzi, mari și cu sclipiri jucăușe dar care se transformau repede în nuanțe mai severe și mai cercetătoare. Fata nu părea să aibă mai mult de 15-16 ani, pe mâneca paltonului nu prea nou și prea larg pentru talia ei subțire era cusut un pătrat în perimetrul căruia apăreau inițialele L.P.B. și un număr: 135. Abia când și-a aranjat paltonul pe umeri și a dat să plece, el și-a revenit și a reușit să rostească un destul de timid: ˂˂Mulțumesc, domnișoară.˃˃ Ea, care făcuse de acum doi trei pași, a întors capul pe jumătate și, fără să se oprească, a aruncat un ˂˂Mă cheamă Maria.˃˃ El s-a simțit dator și, cu o voce ceva mai puternică, i-a răspuns: ˂˂Pe mine, Iosef.˃˃ Atunci ea s-a oprit din mers, s-a întors spre el și, măsurându-l o clipă cu o privire critică, a murmurat: ˂˂Iosef… Maria˃˃, apoi a izbucnit în râs și a luat-o la fugă, dispărând repede pe ușa de acces a primăriei.”

    „O creștină și un evreu se întâlnesc în plin război, sub semnul tinereții lor și al lipsei de prejudecăți, sub semnul bunătății, al iubirii față de biete necuvântătoare și de oameni necăjiți, iar asta poate să învingă totul. Valoarea autobiografiei, a naturaleții poveștii este indiscutabilă. Ea atrage cititorul care simte de îndată că totul e adevărat, că totul e bucată de viață, fără podoabe stilistice inutile, fără contrafaceri.” scrie Cleopatra Lorințiu în prefață.

Sunt file de istorie trăită, iar cultura literară a autorului conferă valoare acestui roman memorialistic ai cărui protagoniști dau și titlul cărții.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu