Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, secţia Casa Argintarului
din Bistriţa, vă invită în data de 24 februarie, ora 16:00, sărbătorită în
calendarul popular ziua de Dragobete, la vernisarea expoziţiei de pictură şi
prezentarea albumului retrospectiv Ileana Antonu.
Născută în 1890 în Mărişelu, Ileana Antonu se căsătoreşte la
nici 15 ani cu Emil Chiffa, funcţionar superior la Banca Coroana din
Bistriţa, dar şi un apreciat ziarist, poet şi muzician. Încă de mică Ileana
este atrasă de pictură, urmând o şcoală primară în Bistriţa, unde ia lecţii de
pictură de la Iosef Humplik, un pictor şi sculptor vienez.
În 1920 Ileana se mută cu soţul său în Cluj-Napoca, unde îşi
continuă studiile de pictură. Tot în această perioadă Ileana începe să studieze
şi muzica.
Repertoriul abordat de bistriţeancă era unul extrem de
variat, apelând atât la creaţia românească, cultă sau de inspiraţie populară,
cât şi la muzica universală. În tot acest timp însă Ileana Antonu nu
abandonează pictura, prima sa expoziţie având loc în anul 1924 la Castelul
Banffy din Cluj, urmând ca a doua expoziţie să aibă loc trei ani mai târziu.
Talentele de necontestat ale Ileanei erau completate de o frumuseţe orbitoare,
frumuseţe care a surprins-o chiar şi pe Regina Maria a României. Aceasta auzise
pe la începutul anilor `20 că prin zona Bistriţei există o artistă care îi
seamănă uimitor. Curioasă din cale afară, regina a chemat-o pe Ileana la palat
pentru a se convinge de frumuseţea sa. Când a văzut-o, Regina Maria a exclamat:
”Eşti frumoasă foc!” Ileana a profitat de vizită şi i-a cântat reginei, care
drept răsplată i-a dăruit două şiraguri de mărgele.
În 1929 artista părăseşte România, pentru a studia în
Italia, Germania şi Franţa. La Paris ajunge să studieze alături de Tadeusz
Styka şi chiar lucrează pentru o perioadă la Muzeul Luvru. Plecarea în
străinătate a însemnat ruptura de primul său soţ Emil Chiffa. După ce a revenit
în ţară, la 41 de ani l-a cunoscut pe colonelul Nicolae Antonu, comandant al
Inspectoratului de Jandarmi transilvănean, cu care s-a şi căsătorit şi căruia
îi preia numele. Nicolae Antonu s-a născut în 1878 la Năsăud şi provine dintr-o
familie de militari, fiind fiul lui Toader Antonu, un căpitan cesaro-regesc.
Nicolae a servit, până să o cunoască pe Ileana, în Ungaria şi Polonia. Ajunge
chiar prizonier al ruşilor în 1915, fiind internat într-un spital din Moscova,
de unde evadează după însănătoşire. În ultima parte a vieţii, Ileana Antonu s-a
stabilit la Sângeorz-Băi, mai precis din 1958 și până la decesul din 18
februarie 1971, aceasta fiind înmormântată în curtea Bisericii Ortodoxe din
oraşul-staţiune.
Vă așteptăm cu drag!
Mâine, 22 februarie, de la ora 10:00, va avea loc vernisajul
online al expoziției Portrete feminine de odinioară. Grafică din colecțiile
Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizată de MNIT, în
parteneriat cu Direcția Casa Municipală de Cultură, prin Serviciul Programe și
Strategii Culturale și pentru Tineret.
Expoziția este alcătuită din 18 reproduceri ale unor
portrete feminine în gravuri sau acuarele din secolul al XIX-lea, aflate în
patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Șirul acestor
portrete pornește de la doamne din înalta societate și continuă cu actrițe ori
dansatoare celebre în epocă, ce au performat pe scenele europene sau
transilvănene
Galeria de portrete include și personalități cu o viață
desprinsă parcă din filme, cum este cazul actriței franceze Élisabeth-Rachel
Félix, cunoscută și ca Mademoiselle Rachel. Frumoasa și talentata actriță a
fost iubită de capete încoronate ale vremii, printre care împăratul Napoleon al
III-lea al Franței sau Alexandre Colonna-Walewski, fiul natural al împăratului
Napoleon I al Franței. O altă celebritate este Fanny Elssler, prim-balerină la
Kaiserliches und Königliches Hoftheater din Viena. Balerina austriacă a evoluat
pe marile scene ale lumii, ajungând până în Lumea Nouă, unde a fost primită
chiar de președintele Statelor Unite ale Americii, Martin Van Buren, ori Marie
Lafarge Capelle, condamnată la închisoare pe viață în 1840, într-un proces
controversat în epocă.
Acestor portrete li se adaugă o mică serie de portrete
compoziționale (Victorine, Flora, Fată la fântână, Mă iubește – Nu mă iubește),
precum și reproduceri de secol XIX după opere consacrate, ilustrând interesul
pentru maeștrii artei universale.
Litografiile prezentate în cadrul expoziției provin din
fondurile Bibliotecii Universitare Clujene, transferate în patrimoniul
Societății Muzeului Ardelean, la începutul secolului al XX-lea.
Doamnele de odinioară pot fi admirate de public în spațiul expozițional din Turnul Croitorilor (str. Strada Baba Novac nr. 35), în perioada 22 februarie – 9 martie 2021.
