De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Regina Maria
Din colecția personală.
Cronică publicată în Revista Colegiului Național S-tul Sava.
Nr. 1 - 2. Octombrie - Noembrie 1936.
miercuri, 31 iulie 2019
Spania în Transilvania
Arta plastică contemporană
Muzeul Național Brukenthal, Sibiu
2 august - 1 septembrie 2019
Portretul unui anotimp - Toamna
Arta plastică contemporană românească
Muzeul Județean de Artă Centrul Artistic Baia Mare
1 august - 20 septembrie 2019
Atestat documentar în anul 1364
România de-altădată
Avrig
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Sanatorium Brukenthal. Freck-Avrig. 1930.
Dna Grancea Maria (avrigeancă, unul dintre oamenii cu suflet frumos ai acestei țări)
a adus unele completări imaginii:
"Fotografia este făcută de sub portalul clădirii principale. Cred. În față era un rond
în jurul căruia rulau trăsurile sau automobilele. Dincolo de rond se văd stâlpii
care marcau intrarea în grădină. De acolo coborau scările spre lac."
Circulată în 1938.
Un vechi castel de la Avrig, azi preventoriu.
Volum: De-a lungul șoselei Oradea-Mangalia. 1962.
Seria: Orașe și priveliști. Foto: S. Mendrea (A.F.I.A.P.)
Idem, carte poștală ilustrată. Vedere din parc. Foto: Al. Mendrea.
A doua parte a anilor '60.
Vedere din Avrig. Cod 9192. 1964. Necirculată.
Vedere din parc. Foto: Gh. Șerban. 1968.
Mai există o variantă, identică. Intitulata: Preventoriul.
Autorul fotografiei este trecut: G. Șerban. 1975.
"Iară sunt faină, sunt la Avrig în frumosu parc de care auzisem de el ca un paradis.
Și trebue să recunosc că e adevărat. Acest parc complectează
(cred că a vrut să scrie compensează, n.a.) toate celelalte lipsuri"
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Vedere din parcul sanatoriului. 1968.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
Pod suspendat peste Olt. 1965.
Pod suspendat peste Olt. Cod: 9181. Prima parte a anilor '60. Necirculată.
Mai există o variantă, identică. 1967. Necirculată.
Dispare inscripționarea: "Republica Populară Romînă".
Este menționat și autorul fotografiei: Al. Florescu.
Muzeul Brukenthal - Sibiu. Casa din Avrig cu placa comemorativă
Gheorghe Lazar. Avrig, jud. Sibiu. 1978.
Casa lui Gheorghe Lazăr.
Volum: Ocna Sibiului - Mic îndreptar turistic. 1983.
Articol publicat în Revista Colegiului Național S-tul Sava.
Nr. 1 - 2. Octombrie - Noembrie 1936.
Statuia lui Gh. Lazar. 1966.
Statuia lui Gh. Lazar. Foto: Al. Mendrea. 1969.
"...În Avrig nu are nimeni pian și ca să mă deplasez la Sibiu este f. greu, ptr. că
nu am cu cine să-l lasa pe Cențiu. Ne-am stabilit la Victorița."
Vedere. Cod: 1081. Foto: C. Spitzer. 1974.
Alt tiraj: 1975. Necirculată.
Mormîntul lui Gheorghe Lazăr. Anii '70 - '80. Necirculată.
Foto: Horst Wachter. Editare: Transilvania Publicitate.
Articol publicat în Revista Albina, Nr. 38, de joi, 18 septembrie 1969.
Revista Colegiului Național S-tul Sava.
Nt. 1 - 2. Octombrie - Noembrie 1936.
Volum: De-a lungul șoselei Oradea-Mangalia. 1962.
Seria: Orașe și priveliști. Editura Meridiane. Foto: S. Mendrea (A.F.I.A.P.)
Volum: Ocna Sibiului - Mic îndreptar turistic. Editura Sport-Turism. 1983.
Pliant: Palatul Brukenthal. Avrig. 2016.
***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografie, etc., nu-mi aparțin (cele de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !
Cultura de masă în Epoca de Aur - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra
Muzeul Nicolae Minovici
București
2 - 23 august 2019
Proiectul Cultura de masă în Epoca de Aur - Cîntarea
României & Cenaclul Flacăra este compus din cercetare, expoziție și
publicație ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui
Nicolae Ceaușescu.
Este produs de PostModernism Museum în cadrul programului
său lansat în 2015 numit DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea și
Expunerea artei și culturii vizuale produse în România în perioada 1944-1989)
și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul Nicolae Minovici în
perioada 2 - 23 august 2019.
Pe 23 august, la ora 11:00, are loc în cadrul expoziției
lansarea cărții omonime și un ghidaj specializat. Publicația Cultura de masă
în Epoca de Aur” - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra conține studiile
autorilor: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea,
Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian Vasile și este în curs de apariție la Editura
PostModernism Museum, 2019.
Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti - Muzeul
Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
Expoziție deschisă: 2 - 23 august 2019 /// miercuri-duminică
10:00-18:00, ultima intrare la 17:30
Proiect cultural co-finanţat de AFCN Administrația Fondului
Cultural Național.
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Muzeul Nicolae
Minovici, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS
CNSAS, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Cineastului Amator
Curator și cercetător: Cosmin Nasui
Cercetători consultanți: Cristian Vasile, istoric; Călin
Hentea, artist plastic amator și istoric al propagandei; Daniela Apostol,
regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin
Dumitrescu, antropolog
Manager proiect și cercetare aplicată pe politici culturale
de masă: Oana Ionita Nasui
Consultanți artistici: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negresteanu,
Doru Rocker Ionescu
Pe simezele sibiene - Eterna întoarcere
Arta plastică contemporană românească
Dumitru Radu
Muzeul de Artă Contemporană, Sibiu
2 august 2019
Suflet răscruce, Dumitru Radu este un sangvin melancolic –
sau, dacă vreți, un coleric fantast, deopotrivă contemplativ și ziditor. Un
meșter insuflat de ethosul tradiției dar și un artist profund implicat în
contemporaneitate și în modernitatea târzie. Știe să lucreze cu lemnul dar
totodată și cu distrugătorul acestuia, cu focul în care topește și modelează
metalul.
Lucrează deopotrivă cu compasul, echerul, dalta și mistria și citește
umanitatea nu doar în termenii tradiției creștine, ci și ca pe o caravană de
persoane care mânate de trompeta solului ceresc încearcă să meargă pe drumul
sinuos al fericirii, al eternității. De multe ori în sculptura lui Dumitru Radu
se întâlnește spirala sau roata ca o reflexie și o analogie la roata vieții
care se cuprinde în cele două coordonate nașterea și moartea. În acest sens,
călătoria întoarcerii în sine, poate motivul cel mai drag lui Dumitru Radu,
trebuie citită ca un drum prin viață, coborâre în sine pentru ca mai apoi să
existe o ascensiune celestă. Călătorie inițiatică, rătăcire și cale întru
renaștere prin întoarcere la valoare, spirit și frumos.
Dumitru Radu etalează subtil existența omului în univers și
căutarea acestuia în drumul său, în actul privirii, în actul trăirii. Evidenta
sinceritate a artistului reprezintă implicit invitația adresată corpului și
sufletului să zăbovească, să mediteze, să coboare și să se înalțe totodată de
la prezentul teluric și până în misteriosul univers.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)