Direcția 9
Taverna Faros, București
18 mai 2019
***Direcţia 9
sâmbătă, 11 mai 2019
Femeia albastră
Lansare de carte
Clara Mărgineanu
Muzeul Național al Literaturii Române, București
18 mai 2019
În cadrul celei de-a X-a ediții a Festivalului Internațional
de Poezie București, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă,
18 mai 2019, de la ora 16:00, în Grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu nr.
8 (în spatele Bisericii Albe), la lansarea
volumului bilingv de poezie Femeia albastră – Blue Woman, apărut la Editura
Semne, al Clarei Mărgineanu, în traducerea lui Adrian George Sahlean.
Invitați: scriitorul Ștefan Mitroi, traducătorul George
Volceanov, Martha Maria Mocanu și cantautorul Ovidiu Mihăilescu.
Clara Mărgineanu a fost în proximitatea camerei de filmat
peste 18 ani, timp în care a lucrat la Televiziunea Română. A fost în plan
secund, aproape nevăzută, reporter cultural. Încă înainte de a fi reporter, o
avidă cititoare despre trecut, o inspirată a poemului umplut de un suflu "al
nostru“, nu pompos şi clişeu, ci subtil, bântuitor, melancolic şi ingenios, şi,
pentru cei capabili să admire, de neşters. S-a simțit privilegiată să înţeleagă
şi să simtă solidaritatea, importanţa şi splendoarea muncii de echipă. Să
proiecteze reflectorul pe partea de izbândă a lumii. Să ofere repere şi poveşti
de luat aminte.
Clara Mărgineanu (n. 1972, Bucureşti) este licenţiată în
arte la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L.
Caragiale din Bucureşti (Facultatea de Film, secția Comunicare audiovizuală).
A debutat cu poezie în revista Luceafărul, în 1991. A publicat zece volume de
versuri, între care Sărmanele Duminici, Pariu pe prietenie, Prizonierul
libertății, Uși zidite în alt destin, Dans cu pumnalul în inimă, Măștile
Cleopardei, Sărutul femeii poem. A publicat, de asemenea, volume de
interviuri și publicistică. Din anul 2001 este membru al Uniunii Scriitorilor
din România, secţia poezie. Din anul 2009 este membru al Uniunii Cineaştilor
din România, secţia regie film şi TV. În 2018 a devenit membru al Uniunii
Artiștilor și Realizatorilor de Film.
Deși Adrian George Sahlean s-a născut în România, locuiește
acum în SUA. Deţine diploma de Master’s în filologie (engleză şi spaniolă,
1975), Master’s în psihanaliză (1995), precum şi certificarea clinică de
psihanalist (echivalenţă doctorat) (2002). La loc de cinste printre volumele
traduse în engleză (poezie, povestiri, poveşti, teatru şi memorialistică) se află
tălmăcirile în versuri din Mihai Eminescu (Poetul UNESCO al Anului 2000) care
i-au adus recunoaştere internaţională şi cateva premii printre care Medalia de
Aur Eminescu 2000 şi marele premiu LiterArt XXI (2002). . Este membru al
Uniunii Scriitorilor din Romania, Asociaţiei Americane a Traducătorilor
Literari, Academiei Americano-Romane şi Societăţii Americane de Psihanaliză
Modernă.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!
Coordonator MNLR: Loreta Popa
Exponatul lunii mai
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
mai 2019
Exponatul lunii mai este un opaiț roman fragmentar, cu
condiții de descoperire incerte (posibil braconaj arheologic) și a fost predat
Muzeului Județean Vâlcea de către Inspectoratul de Poliție Vâlcea.
Stare de conservare: rulat; ciocul spart; prezintă puternice
urme de ardere secundară, cel mai probabil de la o folosire îndelungată.
Tehnică/Material: tipar uzat; pasta fină de culoare gălbui.
Descriere: Lampă cu corpul piriform, biconvex în secțiune.
Discul plat delimitat de o dublă nervură, prima cea din exterior terminându-se
cu volute la capete, iar a doua formând un canal pe cioc cu laturile arcuite.
Orificiul de alimentare din centrul discului este delimitat de o nervură
circulară. Bordura lată, înclinată prezintă un decor format dintr-o linie în
zig-zag. Toartă groasă, dispusă oblic, are forma antropomorfă. Baza plată,
ovoidală este delimitată de o nervură reliefată. Dimensiuni: Lungime – 5,8 cm,
Înălțime – 9,9 cm.
Datare: secolul III p. Chr.
Atelier: Scythia Minor (?) sau Dacia romană (?)
Opaițele (sau lămpile) romane erau denumite lucerna (sg.),
lucernae (pl.) și sunt o categorie de descoperiri arheologice destul de
numeroasă. Erau realizate preponderent din lut turnat în tipare dar și din
bronz sau fier. Decorul lor este simplu sau bogat, plasat fie în zona
orificiului de alimentare, fie pe toartă. Uneori, pe baza pieselor se găsește
ștampila/numele meșterului care a realizat piesa.
Piesa noastră, deși prezintă o figură antropomorfă, prezintă
analogii de formă și cu un opaiț descoperit în județul Prahova dar care are
toarta în formă de cap de berbec.
Să ne cunoaștem artiștii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Iulian Necșulescu
În Marele soldat de Dan Tărchilă.
În Viața unei femei de A. Baranga, alături de Marcela Rusu.
În Mascarada de Lermontov.
În Ave Maria de Mircea Ștefănescu, alături de Tanți Cocea.
În filmul Ciulinii Bărăganului.
În Citadela sfărîmată de H. Lovinescu
alături de Matei Gheorghiu și Lucia Sturdza Bulandra.
În Secunda 58 de Dorel Dorian.
În Citadela sfărîmată de H. Lovinescu.
În filmul Asediul.
În Viață nouă, după Makarenko.
În Casa care a fugit pe ușă de P. Vintilă alături de Eliza Petrăchescu.
Articol publicat în Caiet, Nr. 49, Teatrul Național, București.
Stagiunea 1979 - 1980.
Pe simezele din Fălticeni
Arta plastică contemporană românească
Purcaru Sorin
Muzeul de Artă Ion Irimescu, Fălticeni
23 mai - 23 iunie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)