Imi pasa

luni, 12 decembrie 2016

Arta plastică contemporană românească

Flondor

Muzeul de Artă Timișoara

15 decembrie 2016 - 15 februarie 2017

***Muzeul de Arta Timisoara - Palatul Baroc

Lansare de carte

Doina Păuleanu

Galeria Senso, București

13 decembrie 2016

***Roland Edgar

Institutul Cultural Român

București

12 decembrie 2016

Eveniment de înaltă ținută, unicat în peisajul cultural bucureștean, seria de Serate Eminescu, jurnalistul continuă tradiția relevării Poetului Național din perspectiva dimensiunii ziaristice (și nu numai) a personalității sale. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul elegant al Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, nr. 38, București, va avea loc, așadar, luni, 12 decembrie, la orA 18:00, o nouă ediție cu o simbolistică aparte a Seratelor care cuceresc un public tot mai numeros. Publicul iubitor de Eminescu și de cultură națională este invitat să asiste la un program de excepție, care debutează cu momentul Comicul eminescian - un umor fără umoare, susținut de dr. Corina Popescu, urmat de De la Eminescu cetire..., realizat de jurnalistul Miron Manega, apoi de Eminescu, simbol al unității naționale, prin care conf. dr. Corneliu Zeană va puncta din nou perspectiva patriotică a operei eminesciene.

Dubla semnificație a lunii decembrie, cea a celebrării Zilei Naționale și alaiul de tradiții și obiceiuri de sfârșit de an va fi punctată de momentul realizat de Elena Armenescu, sub titlul Tradiții, obiceiuri, datini la români.

Întreaga manifestare va fi completată armonios de corul SYMBOL, al Patriarhiei Române, care va încânta audiența cu repertoriul său emoționant.

Seratele Eminescu, jurnalistul încheie, cu această ultimă ediție din 2016, un an fructuos, în care UZPR a reliefat neîntrerupt anvergura unei personalități de primă mărime a culturii românești pentru care presa a fost o tribună de exprimare citată și studiată și azi.

***Mihai Costin

Orient și orientalism în Bucureștiul sefard

Anca Tudorancea (Ciuciu)

Centrul de Studii Turce, București

14 decembrie 2016

Centrul de Studii Turce vă învită la o nouă întâlnire dedicată istoriei și civilizației otomane și turce, având de această dată ca temă comunitatea sefardă.

Între Orient sau Occident, evreul perfidem (cel de altă credinţă) este, încă din Evul Mediu, un factor dinamic în special datorită atitudinii faţă de acumularea cunoştinţelor, singura avere mobilă sigură în faţa vicisitudinilor istoriei. Vorbind despre mentalitatea orientală şi mai ales despre spaţiul musulman, aici se nasc toleranţa şi intoleranţa urbană faţă de evrei. Un caz special îl reprezintă evreii spanioli care asimilează elementele maure, în special în arhitectură. Exista chiar un model urbanistic spaniol în perioada maură pentru cartierul evreiesc, care se afla în centrul oraşului şi era alcătuit dintr-o stradă principală şi străzile laterale. După marile expulzări din Spania (1492) şi Portugalia (1497), aceştia au o situaţie specială în Imperiul Otoman, fiind cunoscuţi sub numele de sefarzi/ spanioli, ponentini sau chiar evrei turci (sub protecţie turcă).

Istoria comunității sefarde din București este vie în special în secolele trecute și acoperită astăzi de istorii recente care rescriu total povestea orașului după emigrări și demolări.

Invitata lunii decembrie este dr. Anca Tudorancea (Ciuciu), cercetător în istorie și secretar științific la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Anca Tudorancea este doctor în Filosofia culturii la Universitatea București (2011). Cărțile și studiile sale analizează istoriile cartierelor evreiești din București, imaginea și imaginarul Bucureștiului evreiesc, fotografia de familie și fotografii, comunitatea evreiească din România în secolele XIX -XX.

Publicații recente: coautor, Personaje și povești din Bucureștiul sefard, Noi Media Print, în curs de publicare; Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; coautor, Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc, Bucureşti, Noi Media Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti, Hasefer, 2008.

Fotografie afiș: membră a familiei Halfon, sursa Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania.

Intalnirea va avea loc la sediul CST, sala 8, parter, Holul de Marmură al Facultății de Istorie.

***Centrul de Studii Turce‎Orient și orientalism în Bucureștiul sefard

duminică, 11 decembrie 2016

Cinci Colţuri

Lansare de carte

Mario Vargas Llosa

Librăria Humanitas, Cișmigiu, București

14 decembrie 2016

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 14 decembrie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea ediţiei în limba română a romanului Cinci Colţuri de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deţinător al Premiului Nobel pentru Literatură. La eveniment vor vorbi Juan Pablo Artaza, şeful secţiei consulare al Ambasadei Peru în România, criticul literar Tania Radu, Teodor Baconschi şi Marin Mălaicu-Hondrari. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comanescu, directorul general al Editurii Humanitas Ficion.

Cel mai nou roman al lui Mario Vargas Llosa, Cinci Colţuri (Cinco Esquinas), deja la a treia ediţie în limba spaniolă, a fost publicat în martie 2016 – an care marchează pentru autor o dublă aniversare: împlinirea vârstei de 80 de ani şi sărbătorirea a 60 de ani de la publicarea primei sale povestiri.

Peru, sfârşitul secolului XX, ultimele luni de dictatură a lui Alberto Fujimori şi a omului său de încredere, "Doctorul“ Vladimiro Montesinos – şeful serviciilor secrete. Quique Cárdenas Sommerville, un respectat om de afaceri, trăieşte fericit cu soţia sa, Marisa, care pe neaşteptate începe o aventură erotică împreună cu Chabela, prietena ei cea mai bună. Viaţa lui se complică periculos când Rolando Garro, directorul unui săptămânal de scandal condus din umbră de "Doctor“, încearcă să-i distrugă reputaţia publicând fotografii compromiţătoare. Nici un ingredient nu lipseşte pentru ca romanul Cinci Colţuri să poată fi citit, aşa cum Vargas Llosa însuşi îl consideră, ca o frescă a societăţii peruane în vremuri tulburi: terorism, manipulare şi şantaj, politică murdară în care presa e controlată de puterea abuzivă, o societate paralizată de spaimă şi aflată în derivă morală, un oraş şi o ţară în care tot ce se-ntâmplă pare dominat de corupţie, nesiguranţă şi neprevăzut.

"Mi s-a părut interesant să intitulez povestea aceasta Cinci Colţuri, de la numele unui cartier emblematic, într-un fel, pentru Lima, pentru Peru şi deopotrivă pentru perioada în care se petrece acţiunea romanului. Tema care impregnează întreaga poveste este jurnalismul, mai ales jurnalismul senzaţionalist, [...] dar şi celălalt chip al lui: acela de instrument al eliberării şi de pavăză morală şi civică a unei societăţi.“ (Mario Vargas Llosa)

***Librăria Humanitas de la Cişmigiu