luni, 27 aprilie 2015

Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia bei și alte minunate povestiri din Bucureștii de la inceputul veacului al 19-lea




Lansare de carte


Domenico Caselli


Librăria Humanitas Kretzulescu, București


30 aprilie 2015





    Va invitam la lansarea unui fermecator volum de articole despre vechiul Bucuresti:
Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia bei si alte minunate povestiri din Bucurestii de la inceputul veacului al 19-lea de Domenico Caselli.

Invitati:

acad. Razvan Theodorescu
Emanuel Badescu
Silvia Colfescu

Evenimentul va avea loc joi, 30 aprilie, ora 19.00, la 
Libraria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei 45.

***

Salonul de Literatură Junimea




Galeriile Pod-Pogor, Iasi


Constantin Ilas


29 aprilie 2015





Miercuri, 29 aprilie 2015, începând cu ora 18:00, 
va avea loc o noua ediție a 
Salonului de Literatură Junimea, găzduit în Galeriile Pod-Pogor. 
Constantin Ilaș va citi proză.
***

Librar pentru o Zi




Librăria Bizantină, București


Chris Simion


29 aprilie 2015





Miercuri de miercuri, carti cu PERSONALITATE

Chris Simion este Librar pentru o Zi miercuri, 29 aprilie, de la ora 19:00.

Evenimentul face parte din Campania Librar pentru o Zi, sustinuta de Libraria Bizantina si are ca scop sa reaminteasca publicului de bucuria de a citi cartea in forma ei tiparita, in contextul digitalizarii tot mai galopante a continutului.

Marine şi Peisaje




Arta plastica contemporana


Eduardo Diaz


Muzeul Dunarii de Jos, Calarasi


24 aprilie - 24 mai 2015





    Muzeul Dunării de Jos Călăraşi şi Muzeul Judeţean de Artă Prahova Ion Ionescu-Quintus au plăcerea să vă invite de vineri 24 aprilie 2015, în Foaierul Consiliului Judeţean Călăraşi pentru evenimentul excepţional prilejuit de vernisajul expoziţiei de artă spaniolă Marine şi Peisaje – Eduardo Díez.
Eduardo Díez aduce în fața publicului tablouri impresionante.
    "Temele mele preferate sunt peisajele marine, în special, și peisajele din natură: pădurile, râurile, muntele. Marea are un loc foarte important pentru mine, pentru că am locuit mulți ani alături de ea. Marea reflectă, ca și oamenii, stări de spirit, sentimente, trăiri, transmite propriile sentimente și idei, este vie pentru mine. Eu sunt interpretul culorilor ei, al diverselor ei tonalități: poate fi liniștită, poate fi agitată, poate trece printr-o furtună. În același timp, stilul picturilor mele este realismul descriptiv cu un fond impresionist și, în mod obișnuit, pictez pe tablă și pânză, utilizând uleiul” spunea artistul.
      Criticii îl cataloghează pe Eduardo Díez ca fiind "un peisagist înnăscut, compozițiile sale fiind tratate cu un lirism pictorial unic. Arta sa implică o selecție de concepții și vitalități care transpun spectatorul în locuri de reflecții și admirație, unde se întâlnesc emoțiile și sentimentele.”
Expoziţia va fi deschisă iubitorilor de artă în perioada 24 aprilie – 24 mai 2015.
***

Seara de Carte




Interculturalitate in cultura locala si nationala


Henri Zalis - Amintiri rascumparate


Libraria Okian, Brasov


30 aprilie 2015




    Titlul general al proiectului: INTERCULTURALITATE IN CULTURA LOCALA SI NATIONALA – rolul etniilor in cultura romana.
    EVREII IN CULTURA ROMANA. CONTRIBUTIA COMUNITATII EVREIESTI DIN ROMANIA IN ARTELE SECOLULUI XX.
    Acesta este titlul primei parti a proiectului de promovare a interculturalitatii din spatiul cultural romanesc. Pentru acest lucru isi dau concursul Seara de carte Brasov, Editura Hasefer si Libraria Okian din Brasov. Intilnirile vor ilustra contributia comunitatii evreiesti in artele secolului XX din Romania.
    Cartile puse la dispozitie de catre Editura Hasefer pentru acest proiect sint urmatoarele:
Amintiri Rascumparate - Henri Zalis (carte pusa in discutie la prima intilnire)
Biblia si Metalurgia - Strul Moisa
Intalniri cu Marcel Iancu - Geo Serban
Pictori evrei din Romania
Destine Evreiesti la Timisoara - Getta Neumann
Domnisoara - Carol Feldman
    Acestea vor face obiectul unor dezbateri sustinute de participantii la intilnirile Serii de Carte ce se vor desfasura incepind din luna aprilie a anului in curs, in spatiul Librariei Okian din Brasov.
    Cartile fac parte din fondul bibliotecii Seara de Carte Brasov, ele putind fi imprumutate in regim de biblioteca.
***

"verigă importantă în lanțul Maeștrilor picturii românești“




Arta plastică contemporană românească 


Alexandru Țipoia (1914 - 1993)






Familie. 
Revista Colocvii, Nr. 6, iunie 1968.


Expoziție la Căminul Artei, parter. București. 1983.



Cronică, semnată Magda Cârneci, publicată în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.


Expoziție și lansare de carte, Institutul Cultural Român, București.
7 - 17 mai 2015

    Nouă apariție la Editura Institutului Cultural Român, albumul Muzica în arta lui Alexandru Țipoia relevă o temă definitorie pentru opera unuia dintre cei mai importanți pictori români ai secolului XX. Creator de anvergură, "verigă importantă în lanțul Maeștrilor picturii românești“ (Florin Niculiu), Alexandru Țipoia (1914 – 1993) și-a păstrat, în vremuri de restriște, o exemplară integritate estetică și etică. Coleg de generație cu Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu și Ion Țuculescu, în perioada de după instaurarea regimului comunist în România artistul a rămas, deliberat, într-un con de umbră. Lucrarea publicată acum de Institutul Cultural Român contribuie la recuperarea și recunoașterea cuvenită unei opere plastice remarcabile.


    "Formula artistică a lui Baba, aceea a lui Ciucurencu, aceea a lui Ţuculescu şi aceea a lui Ţipoia sunt faţetele particulare ale unei lumi unice şi inepuizabile. În vreme ce Baba priveşte epopeic, sadovenian, o umanitate sumultan înălţătoare şi dramatică, Ciucurencu priveşte extatic spectacolul crud al luminii, al vegetaţiei şi al meteorologiei, iar Ţuculescu resuscită memoria substanţei cromatice şi clamează voluptăţile ei abisale, Ţipoia cercetează, pe toate palierele şi în toate registrele, disponibilitatea limbajului de a se recrea pe sine însuşi ori de a construi lumi alternative şi mereu imprevizibile. Antropocentrismul lui Baba, hedonismul apolinic al lui Ciucurencu şi submersia dionisică a lui Ţuculescu sunt completate firesc de estetismul cu sclipiri metafizice şi de geometria senzuală pe care se sprijină toată creaţia lui Alexandru Ţipoia.
     Numai că, în timp ce mai marii sau mai modeştii săi colegi de generaţie participau cu penelul şi cu şpiţul la muncile cîmpului sau la treburile oţelăriilor, în timp ce ei alungau chiaburii şi pictau în transă voioşiile colectivizării, Alexandru Ţipoia se interesa de lucrurile mărunte, cum ar fi, de pildă, geometria ascunsă şi eternă a obiectelor perisabile, armonia formelor nespectaculoase în care se reflectă, însă, marile armonii ale universului însuşi. Problemelor imediate, legate de comanda oficială şi de promisiunea unei poziţii sociale şi a unei cariere profitabile, el le-a preferat austeritatea, rigoarea morală şi prezenţa publică discretă pînă la marginea anonimatului.“ – Pavel Șușară
     "Aș vrea ca imaginea să redea armonia muzicii, să îi preia esența. Imaginea să devină ea însăși muzică pură.” – Alexandru Țipoia


     Albumul, bilingv (română și engleză), este coordonat de George Tzipoia și arh. Victoria Tzipoia. Concepția grafică îi aparține Claudiei Tache iar textele introductive sunt semnate de George Tzipoia și Pavel Șușară. Fotografiile au fost realizate de Claudia Tache, Ernani Orcorte și George Tzipoia. Luiza Gervescu și Claudia Tache sunt traducătoarele textelor în limba engleză.
***

duminică, 26 aprilie 2015

Un dar frumos...




Gustav Klimt 


1862 - 1918


De ziua mea de nastere, Aurelian, suflet generos,
mi-a bucurat inima si sufletul cu un cadou deosebit.
N-a fost singurul insa doar pe acesta vi-l infatisez. Partial.



O mapa cu un continut pretios...


Coperta IV.


Albumul propriu-zis...


Coperta IV.

 ...si sase reproduceri (de format mare) tocmai bune de pus in rama
(lucru pe care, evident, nu-l voi face...


Schubert la pian. 1899.
Ulei pe panza; 150 x 200 cm.
Lucrare distrusa in timpul incendiului din castelul Immendorf. 1945.
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.


Teatrul din Taormina (detaliul din decorarea murala). 1886-1888.
Viena, Burghtheater. Fresca in ulei.
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.


Fecioara. 1913.
Praga, Galeria Nationala.
Ulei pe panza; 190 x 200 cm (D184).
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.


Basm. 1883.
Ulei pe panza.
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.


Sarutul. 1907-1908.
Viena, Galeria Austriaca Belvedere.
Ulei pe panza; 180 x 180 cm (mie nu mi se pare a fi in forma de patrat...).
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.


Muzica.
Munchen, Noua Pinacoteca.
27,5 x 35,5 cm.
Foto: Arhiva austriaca/Scala, Florenta.