Se afișează postările cu eticheta Lucian Bratu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lucian Bratu. Afișați toate postările

marți, 4 august 2026

Sărutul

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca


Lucian Bratu





Lucian Bratu.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 7, 13 februarie 1965.


Consemnare publicată în Ziarul România liberă, Nr. 6323, de duminică, 14 februarie 1965.













Articol publicat în Ziarul România liberă, Nr. 6325, de miercuri, 17 februarie 1965.

vineri, 9 mai 2025

Orașul văzut de sus

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară


Lucian Bratu








Consemnare, semnată Ștefan Oprea, publicată în
Revista Cronica, Nr. 50, de vineri, 12 decembrie 1975.

vineri, 19 iunie 2020

...pasiune, dăruire și talent...




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Lucian Bratu (1924 - 1998)









Un cadru din Secretul cifrului, primul film de lung metraj realizat, în 1959.



Tudor, evocare cinematografică închinată eroului răscoalei populare de la 1821,
este filmul următor al regizorului L. Bratu. În fotografie, o scenă petrecută în palatul domnesc.


Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 4. Aprilie 1963.


Consemnare publicată în Ziarul Romînia liberă, Nr. 6325, de miercuri, 17 februarie 1965.



Răspunzând în cadrul unei anchete despre dialogul din filmul românesc.
Revista Cinema, Nr. 10. Octombrie 1972.




Articol (semnat de Călin Căliman) publicat în 
Magazin special Cinema. 1978.




Consemnare publicată în Almanah Cinema 1989. Decembrie 1988.

***Mai multe despre Lucian puteți afla și de aici:  Wikipedia

luni, 17 februarie 2020

Tudor




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară


Cinemateca


Lucian Bratu





Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 21. 26 mai 1962.





















Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 24. 16 iunie 1962.


Emanoil Petruț, interpretul lui Tudor Vladimirescu.
Ion Dichiseanu în rolul haiducului Oarcă.
Petrecerea haiducilor în curtea conacului Glogoveanu.


Un moment al înfruntării Tudor-Oarcă.
Înaintea unei filmări de pe macara în decorul amenajat lîngă Craiova.
Olga Tudorache (Doamna Suțu) și Florin Scărlătescu (Filipescu-Vulpe)
într-o scenă din Palatul Domnesc.






Lica Gheorghiu, interpreta Aristiței Glogoveanu, 
în secvența Balul de la Viena.
Oastea lui Tudor pregătindu-se să treacă Oltul.
Muncitori de pe marele șantier din Ișalnița asistînd la filmarea trecerii Oltului.


George Vraca în rolul marelui ban Brîncoveanu.
Fuga boierilor din București.
Ion Bessoiu (căpitanul Zolcan) într-o scenă de luptă.


Articol, semnat de Al. Racoviceanu, publicat în Revista Cinema,
Nr. 1. Ianuarie 1963.



"De-aș putea pătrunde marea taină a drumului noroadelor...
Oare cum se făurește istoria?"


1815. Tudor acceptă propunerea marelui ban Brîncoveanu de a pleca la Viena - 
unde urma să aibă loc Congresul Sfintei Alianțe - pentru a obține sprijinul Rusiei
în lupta de eliberare a Țării Românești de sub jugul otoman.


Îndeplinîndu-și misiunea, Tudor mu se va lăsa furat de mirajul unei existențe
strălucitoare, dar inutile, cu care îl ispitește Aristița Glogoveanu.


București, 1821. Domnitorul fanariot Alexandru Suțu moare otrăvit de 
propriul său medic, eteristul Cristaris, dar soția sa îi va ascunde cadavrul,
așteptînd firman de la Poartă pentru fiul său Nicolae.


Poporul freamătă de nemulțumire. Socotind că a sosit ceasul declanșării răscoalei,
Tudor vine conspirativ la București, travestit în negustor, pentru a se înțelege cu
căpetenia eteristă Iordache Olimpiotul. 


Comandamentul răscoalei se orînduiește la Tismana.


- "Veniți, fraților, cu toții, cu coase, cu topoare, cu furci, care cu ce aveți
și cu ce puteți, să aducem dreptate pe pămînt."


După ce a zdrobit trupele trimise de boierii țării, oastea izbăvirii trece Oltul,
continuîndu-și marșul spre București.


Înfricoșat, Brîncoveanu o trimite pe Aristița la Tudor, sperînd că se va putea
să-l abate din cale.


Haiducița Tincuța iubește în taină.


- Tudor: "Ce să fac eu în coșciugul ăsta? Lăsați-mă mai bine
să merg la treburile mele!"


Pentru Brîncoveanu nu mai există decît o singură ieșire: să cheme armatele turcești.


- "Scurtă o să vă fie sărbătoarea, boieri dumneavoastră. Căci ne vom întoarce.
Ne vom întoarce ca frunza și ca iarba primăverii!"


Grupaj foto publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1963.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 10. 9 martie 1963.






Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 13, 30 martie 1963. 


Luminița Iacobescu, studentă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
I. L. Caragiale, tînăra debutantă din filmul Tudor.




Dragostea dintre Tudor și Aristița (Emanoil Petruț și Lica Gheorghiu)
este integrată organic conflictului istoric.








Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1964.



Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 17. 25 aprilie 1964.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 42. 17 octombrie 1964.


Filme care vor rămîne: Domnul Tudor (Emanoil Petruț).





Almanah Cinema 1972. Decembrie 1971.