Tudor

De pe ecranele cinematografelor de-odinioară

Cinemateca

Lucian Bratu

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 21. 26 mai 1962.

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 24. 16 iunie 1962.

Emanoil Petruț, interpretul lui Tudor Vladimirescu.

Ion Dichiseanu în rolul haiducului Oarcă.

Petrecerea haiducilor în curtea conacului Glogoveanu.

Un moment al înfruntării Tudor-Oarcă.

Înaintea unei filmări de pe macara în decorul amenajat lîngă Craiova.

Olga Tudorache (Doamna Suțu) și Florin Scărlătescu (Filipescu-Vulpe)

într-o scenă din Palatul Domnesc.

Lica Gheorghiu, interpreta Aristiței Glogoveanu, 

în secvența Balul de la Viena.

Oastea lui Tudor pregătindu-se să treacă Oltul.

Muncitori de pe marele șantier din Ișalnița asistînd la filmarea trecerii Oltului.

George Vraca în rolul marelui ban Brîncoveanu.

Fuga boierilor din București.

Ion Bessoiu (căpitanul Zolcan) într-o scenă de luptă.

Articol, semnat de Al. Racoviceanu, publicat în Revista Cinema,

Nr. 1. Ianuarie 1963.

"De-aș putea pătrunde marea taină a drumului noroadelor...

Oare cum se făurește istoria?"

1815. Tudor acceptă propunerea marelui ban Brîncoveanu de a pleca la Viena - 

unde urma să aibă loc Congresul Sfintei Alianțe - pentru a obține sprijinul Rusiei

în lupta de eliberare a Țării Românești de sub jugul otoman.

Îndeplinîndu-și misiunea, Tudor mu se va lăsa furat de mirajul unei existențe

strălucitoare, dar inutile, cu care îl ispitește Aristița Glogoveanu.

București, 1821. Domnitorul fanariot Alexandru Suțu moare otrăvit de 

propriul său medic, eteristul Cristaris, dar soția sa îi va ascunde cadavrul,

așteptînd firman de la Poartă pentru fiul său Nicolae.

Poporul freamătă de nemulțumire. Socotind că a sosit ceasul declanșării răscoalei,

Tudor vine conspirativ la București, travestit în negustor, pentru a se înțelege cu

căpetenia eteristă Iordache Olimpiotul. 

Comandamentul răscoalei se orînduiește la Tismana.

- "Veniți, fraților, cu toții, cu coase, cu topoare, cu furci, care cu ce aveți

și cu ce puteți, să aducem dreptate pe pămînt."

După ce a zdrobit trupele trimise de boierii țării, oastea izbăvirii trece Oltul,

continuîndu-și marșul spre București.

Înfricoșat, Brîncoveanu o trimite pe Aristița la Tudor, sperînd că se va putea

să-l abate din cale.

Haiducița Tincuța iubește în taină.

- Tudor: "Ce să fac eu în coșciugul ăsta? Lăsați-mă mai bine

să merg la treburile mele!"

Pentru Brîncoveanu nu mai există decît o singură ieșire: să cheme armatele turcești.

- "Scurtă o să vă fie sărbătoarea, boieri dumneavoastră. Căci ne vom întoarce.

Ne vom întoarce ca frunza și ca iarba primăverii!"

Grupaj foto publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1963.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 10. 9 martie 1963.

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 13, 30 martie 1963. 

Luminița Iacobescu, studentă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică

I. L. Caragiale, tînăra debutantă din filmul Tudor.

Dragostea dintre Tudor și Aristița (Emanoil Petruț și Lica Gheorghiu)

este integrată organic conflictului istoric.

Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1964.

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 17. 25 aprilie 1964.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 42. 17 octombrie 1964.

Filme care vor rămîne: Domnul Tudor (Emanoil Petruț).

Almanah Cinema 1972. Decembrie 1971.