Imi pasa

Se afișează postările cu eticheta Drobeta - Turnu Severin. Afișați toate postările

luni, 22 iunie 2026

Lecturi etnografice: Fire de memorie în cămășile mehedințene

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Drobeta - Turnu Severin

24 iunie 2026

***Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

luni, 16 decembrie 2024

Arta plastică contemporană românească

Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta - Turnu Severin

17 decembrie 2024 - 15 ianuarie 2025

Expun artiștii:

Natalia Boceanu, Ana Maria Matei, Larisa Mutu Mindoiu, Raluca Radovici, Bogdan Badea,

Dan Cepeși, Andrei Coptil, Marin Diaconu, Dorel Dinișoară, Victor Gingi, Ion Gurgui,

Cătălin Iriza, Victor Lalu Ianuarie, Daniel Matei, Lucian Mareș, Gheorghe Mosorescu,

Florin-Alexandru Preda, Florin Preda-Dochinoiu, Gabriel Radovici, Dan Scurtu,

Arminio Țuineac și Nicolae Vlăduț.

***Uniunea Artiștilor Plastici din România

joi, 23 mai 2024

Elena Orbocea

Castelul de Apă, Drobeta - Turnu Severin

1 - 15 iunie 2024

***Castelul de Apă Drobeta Turnu Severin

vineri, 4 august 2023

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Drobeta - Turnu Severin

3 august 2023

***Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

marți, 16 noiembrie 2021

Exponatul lunii - Fibula "ochelari"

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Drobeta - Turnu Severin

noiembrie 2021

Fibulele au apărut în epoca bronzului (secolul al XIII-lea a. Chr.) fiind folosite din mileniul I a. Chr. până în perioada migrațiilor (secolul al VII-lea a. Chr.). Extrem de variata lor tipologie a făcut din aceste podoabe, în perioada preromană, principalul mijloc de datare a perioadei în care au fost utilizate.

Principalele tipuri de fibule definite până în prezent sunt fibule în formă de arc de vioară (sec. XIII-XII a. Chr.), fibule cu fireturi (sec. XII-IX a. Chr.), fibule cu două spirale în formă de ochelari (sec. X-VI a. Chr.), fibule cu arc simplu și cu unul sau două resorturi (sec X-IV a. Chr.). În această vreme exista un centru de producție a acestor tipuri, în vestul Peninsulei Balcanice, de unde s-au răspândit și la nord de Dunăre.

În cursul secolelor VII-V a. Chr. apar noi tipuri, între care: fibulele cu arc în forma unei bărci (a navicella), fibule de tip Certosa, importante pentru începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tene) și fibule tracice.

Începând din secolul al III-lea a. Chr. s-au răspândit mai ales fibule celtice în diverse forme. Astfel, s-a putut stabili un raport între evoluția tipologică a fibulelor și diversele faze cronologice ale La Tenne-ului.

Fibula cu șarnieră pare a fi o invenție romană (anul 50 a. Chr.), răspândindu-se (împreună cu fibula cu resort) în secolele I-IV p. Chr. Unele fibule erau produse ale atelierelor romane, altele fiind imitații aparținând popoarelor migratoare. Secolele VI-VII p. Chr. sunt marcate de răspândirea, mai ales în sud estul Europei, a fibulelor digitate.

Fibula “Ochelari” este confecționată dintr-un singur fir de bronz cu secțiune romboidală răsucit sub forma a două spirale. Cele două spirale ale fibulei se leagă între ele prin torsadare în forma cifrei 8. Acul fibulei lipsește.

Fibula face parte din depozitul de bronzuri descoperit în localitatea Bâlvănești (Jud. Mehedinți) datat în secolele VIII-VII a. Chr (prima epocă a fierului Hallstatt, cultura Basarabi).

***Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

marți, 3 august 2021

Exponatul lunii - Țintar cu...vechime

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Drobeta - Turnu Severin

august 2021

Jocurile au fost dintotdeauna o parte importantă din natura umană, influenţând în diferite moduri dezvoltarea gândirii. Încă din antichitate, jocurile au fost privite ca fiind un mod excelent de a petrece timpul liber într-o manieră utilă, iar observarea progreselor într-un timp scurt a contribuit la popularitatea lor. Asemănător sporturilor, jocurile reprezintă o măsurare a forţelor între doi sau mai mulţi participanţi, cel mai iscusit dintre jucători având mândria de a fi numit învingător la final.

Un joc destul de popular a fost Moară sau Țintar. Acest joc de societate necesită o gândire strategică. Tabla de joc este alcătuită din trei pătrate concentrice ce au toate liniile unite prin linii perpendiculare. Fiecare jucător începe cu câte nouă piese (jetoane), ce pot fi reprezentate de oricare nouă piese relativ similare. Originea acestui joc nu este certă, însă, se crede faptul că a fost inventat în Egipt, cândva în perioada anilor 1400 î.Hr. Cu toate că există dovezi ale prezenței jocului în mai multe părți ale globului, popularitatea sa în Europa a crescut abia în secolul al XIV-lea, mai ales la Curțile regale.

Artefactul expus a fost descoperit în castrul Drubeta și este încadrat cronologic în secolele al II-lea și al III- lea. Este paralelipipedic, cu dimensiunile: L = 28 cm., l =28 cm.; Gr=6 cm., realizat din pastă de lut cu nisip și păstrat aproape în întregime. Are, pe una din suprafețele mari, incizat jocul Țintar. A fost descoperit în urma cercetărilor arheologice sistematice, efectuate la începutul anilor 1960, sub coordonarea arheologilor dr. Mișu Davidescu și dr. Grigore Florescu.

***Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

vineri, 18 ianuarie 2019

160 de ani de constituirea României Moderne

Palatul Culturii Theodor Costescu

Drobeta - Turnu Severin

22 - 23 ianuarie 2019

Serviciul Județean Mehedinți al Arhivelor Naționale organizează expoziția intitulată

24 Ianuarie 1959-24 Ianuarie 2019 - 160 de ani de la Constituirea României Moderne care va fi vernisată la Palatul Culturii Theodor Costescu din Drobeta - Turnu Severin, în perioada

22-23 ianuarie 2019, în sălile Grigore Cerchez și Virgil Ogășanu.

***Arhivele Nationale ale Romaniei

luni, 29 octombrie 2018

Despre colecții, colecționari și cum să-și creezi propria colecție

Palatul Culturii Teodor Costescu

Drobeta - Turnu Severin

29 octombrie 2018

Pasionații de obiecte vechi și valoroase au ocazia să participe la un eveniment inedit luni,

29 octombrie, începând cu ora 17:00. Clubul Artelor și-a propus să organizeze o serie de astfel de evenimente dedicate colecționarilor, dar și celor care doresc să dezvolte o colecție.

Iniţiativa proiectului Despre colecții, colecționari și cum să-și creezi propria colecție aparţine Dacielei Mâțu și Crinei Bebec şi are ca principal scop cultivarea relaţiei dintre colecție, colecţionar şi public.

***Palatul Culturii Teodor Costescu‎Despre colecții și colecționari