Tipografi bucureșteni din veacul al XVIII-lea

Patrimoniu tipărit 2.0 

Daniela Lupu 

Biblioteca Muzeului Municipiului București

16 octombrie 2018

   Continuăm seria evenimentelor din cadrul proiectului Patrimoniu tipărit 2.0 cu un portret de tipograf: preotul Stoica Iacovici.

   Răsfoind cărțile bisericești imprimate la București în prima jumătate a secolului al XVIII-lea un nume apare frecvent: "prea cucernicul între preoți, popa Stoica Iacovici tipograful”. Majoritatea cărților publicate în oraș în această vreme, în limba română sau greacă, sunt tipărite de popa Stoica Iacovici (1715-1749). Apoi mai întâlnim un alt Iacovici tipograf – Radu (1731-1743) şi, mai târziu, un Stoicovici – Iordache (1760-1767).

    Alţi doi tipografi Stoicovici apar în această vreme şi la Episcopia Buzăului - Ioan (1743) şi Ghinea (1767-1768). Cine au fost toți aceștia, care sunt relațiile de rudenie între ei, ce cărți au tipărit şi la ce tipografii au fost angajați? Sunt întrebări la care se vor oferi răspunsuri pe baza surselor documentare cercetate, în care un loc important îl ocupă cărțile imprimate de acești tipografi. După îndelungate peregrinări, unele dintre acestea au ajuns în fondul de carte veche al Bibliotecii Muzeului Municipiului București.

Invitat:

Dr. Daniela Lupu, Șef serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă în cadrul Muzeului Municipiului București

    Participarea este liberă, pe bază de înscriere. Vă rugăm să trimiteți un scurt e-mail la adresa: contact@m3culture.ro.

***Catalogul tipăriturilor românești vechi‎Tipografi bucureșteni: Popa Stoica Iacovici si familia sa

Despre carte, tipar și societate în vremea domnitorilor Nicolae și Constantin Mavrocordat

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 

Daniela Lupu

București 

2 noiembrie 2017

    Mâine, 2 noiembrie, începând cu ora 18:00, Muzeul nostru vă așteaptă la o discuție Despre carte, tipar și societate în vremea domnitorilor Nicolae și Constantin Mavrocordat, eveniment organizat împreună cu Asociația MetruCub – resurse pentru cultură și Biblioteca Sfântului Sinod.

Intrarea este liberă

    Întâlnirea va avea parte de o prezentare din partea doamnei dr. Daniela Lupu, Șef Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă în cadrul Muzeul Municipiului București.

    Nicolae Mavrocordat și fiul său, Constantin, au patronat și editat cărţi în limba română și greacă, au înfiinţat școli, tipografii și biblioteci. Totodată s-au folosit de carte pentru a-și construi o imagine de principi luminaţi în ochii Occidentului, la care se raportau tot mai des şi a cărui apreciere aspirau să o capteze.

***Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Tiparul şi cartea din Ţară Românească în epoca domniilor fanariote

Lansare de carte

Daniela Lupu

Hanul Manuc, București

5 februarie 2015

    Lansarea cărţii Tiparul şi cartea din Ţară Românească în epoca domniilor fanariote (1716-1821) autor Daniela Lupu, va avea loc joi, 5 februarie 2015, la ora 19:00, la Hanul Manuc în sala Şerban Cantacuzino.

    Cartea demonstrează că în pofida criticilor aduse regimului fanariot, din perspectiva istoriei cărții și tiparului între epoca brâncovenească şi epoca domniilor fanariote nu există un hiatus, nici un conflict. Dimpotrivă, experienţele literare şi editoriale ale epocii brâncoveneşti, spiritul său cosmopolit şi tentaţia Occidentului vor fi împărtăşite şi luate ca model de domnitorii, cărturarii și tipografii din primele decenii ale epocii fanariote. În anii 1720-1721, pentru prima dată o carte imprimată la București (în 1719, Despre îndatoriri a domnitorului Nicolae Mavrocordat) este recenzată de savanții occidentali în revistele literare și științifice publicate la Amsterdam și Veneția. Va urma acestei exuberanţe creative, încrezătoare în puterea raţiunii şi a erudiţiei, o perioadă de întoarcere la smerenie şi la edificarea credinţei aproape de mijlocul secolului, până către 1775. Sub impulsul Luminilor europene, dar şi datorită forţei de a renaşte din propria cenuşă ca pasărea phoenix, spiritul românesc se revigorează şi redescoperă valorile culturii clasice greco-latine şi marile idei ale redeşteptării naţionale. Este epoca tipăririi Mineielor de la Râmnic (1776-1780) prefațate de episcopul Chesarie, a Gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu (1787) și a poeziilor lui Barbu Paris Mumuleanu (1820).

    Insuficienta cercetare a cărţilor publicate în epoca fanariotă a menţinut mult timp impresia că principii fanarioţii au alungat limba română de la Curte şi din Şcoală înlocuind-o cu limba greacă, că au încurajat instituirea monopolului Bisericii asupra Tiparului şi că au introdus Cenzura. Li s-a reproșat că nu au înființat tipografii și că au lăsat editarea în grija mitropoliţilor, care fiind în majoritate de origine greacă, nu au fost interesați să scoată la lumină cărţi în limba română. Sunt doar o parte din acuzațiile formulate în decursul timpului, care sunt contrazise cu argumente în paginile acestei cărți. În realitate, epoca fanariotă a însemnat în plan cultural progres și dezvoltare. Activitatea editorială a fost intensă, continuă şi concentrată pe imprimarea de cărţi româneşti, numeric net superioare celor greceşti. Patronajul domnesc s-a manifestat prin autorizarea înfiinţării tipografiilor şi prin acordarea de privilegii proprietarilor de ateliere şi tipografilor. Principalii editori de carte au fost mitropoliţii şi episcopii Ţării Româneşti, deopotrivă români şi greci, care au făcut din tipografiile lor adevărate case editoriale. În anii 1716-1821 au funcționat în Țara Românească 10 tipografii (șapte la București, două la Râmnicul Vâlcea și una la Buzău), în care s-au tipărit circa 311 cărți, marea majoritate în limbă română.

    Daniela Lupu este Doctor în istorie şi Şeful Serviciului Documentare, Bibliotecă, Arhivă din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti.

***Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu