miercuri, 24 noiembrie 2021

Farmacia naturii

 


Muzeul Brăilei Carol I 


noiembrie 2021 - ianuarie 2022




    Expoziția propune o incursiune în uriașa farmacie a naturii care a servit omului încă din cele mai vechi timpuri, fiind însă, la fel de folositoare și în zilele noastre. Prin descrierea celor mai populare plante de leac, vom încerca, de fapt, să facem o prezentare științifică a „zestrei naturiste” de care dispune țara noastră, nelipsind totuși, și câteva din speciile exotice arhicunoscute omului modern. Deasemenea, sunt enumerate și întrebuințările practice ale acestor plante cu proprietăți terapeutice.

   Terapia cu plante se numără printre cele mai vechi îndeletniciri ale omului, constituind una din cele mai importante preocupări ale sale. În căutarea celor necesare traiului, acesta a observat că anumite ierburi puse pe răni alinau durerea, favorizând cicatrizarea, iar altele, consumate, vindecau unele boli. La început, alegerea plantelor se făcea instinctiv, mai apoi, treptat, pe măsură ce acestea erau descoperite și folosite, au fost separate în plante benefice și plante toxice.

    Descoperirile arheologice relevă faptul că întrebuințarea plantelor tămăduitoare în evul mediu a fost asociată de multe ori cu manifestări mistice (farmece ori descântece), crezându-se că acestea imprimă plantelor proprietățile tămăduitoare.

    Plantele medicinale diferă față de alte specii vegetale prin faptul că acestea conțin anumite substanțe active care pot trata sau preveni diverse boli. În principiu, plantele medicinale se recomandă a fi folosite ca și tratament alternativ/adjuvant pe lângă produsele medicinale farmaceutice. Ele au avantajul că, fiind naturale, nu prezintă la fel de multe riscuri sau efecte secundare ca și produsele farmaceutice. Pe lângă efectele terapeutice, o mare parte din aceste plante pot fi utilizate și în prepararea de ceaiuri aromate, uleiuri esențiale (aromaterapie) sau produse de uz cosmetic.

    Unele specii medicinale se recoltează atât din flora spontană cât și din cea cultivată (mușețelul, mătrăguna, chimionul, pătlagina, lăcrămioara etc.). În scop medicinal se recoltează mugurii, coaja, frunzele, florile, iarba (planta întreagă fără rădăcină), fructele, semințele, rădăcinile, bulbii, tuberculii și rizomii. Unele dintre aceste produse vegetale sunt folosite ca atare, în mod tradițional, iar altele sunt utilizate ca materie primă în industria farmaceutică.

   Cele mai cunoscute forme de administrare a preparatelor din plante medicinale sunt infuzia, decoctul, macerația, tincturile, extractele fluide sau comprimatele.

   În prezent, în România se cunosc peste 1000 de specii de plante medicinale, multe din ele fiind descoperite încă de pe vremea tracilor.

   Oriunde vom merge în natură sau prin zonele rurale, la marginea drumurilor, prin grădini sau parcuri, cu siguranță putem observa, la fiecare pas, o plantă, un fruct sau o legumă care ne-ar putea folosi, într-o formă sau alta, ca medicament sau hrană. Acum, poate mai mult ca niciodată, se cuvine ca omul modern să învețe a descoperi proprietățile a ceea ce crește în natură și să folosească arsenalul terapiei naturiste în apărarea sănătății sale.

Dr. Nicolae Onea, șef Secția Științele Naturii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu