Muzeul Municipiului București
19 mai 2021 - 1 mai 2020
Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului
București și ale Direcţiei de Cultură Olteniţa (Muzeul Civilizației Gumelnița
din Oltenița) în ceea ce privește patrimoniul preistoric, propunem publicului
nostru o expoziție monografică asupra uneia dintre cele mai importante culturi
neolitice din România. Expoziția-eveniment va aborda o serie de registre
tematice, precum contextul general al neoliticului și eneoliticului în
sud-estul României, locuirea, hrana, ceramica și primele obiecte metalice,
relația cu alte populații, de la imagine la imaginar etc.
Expoziția Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul
României acum 6500 de ani reunește cele mai frumoase obiecte gumelnițene din
colecțiile celor două muzee, între care se va remarca Zeița de la Vidra, își
propune să valorifice patrimoniul cultural asociat acestei culturi din
colecțiile amintite, dar și rezultatele cercetărilor arheologice sistematice
realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor trei ani, să-i aducă mai
aproape publicului vizitator detalii referitoare la neoliticul din România, cu
accent pe cultura Gumelnița, dar, nu în ultimul rând, expoziția se vrea a fi și
un eveniment organizat în memoria celui care a fost marele arheolog Dragomir
Nicolae Popovici, formator al mai multor generații de arheologi preistoricieni
din România.
Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu (Bd. I.C.
Brătianu, nr. 2) în perioada 19 mai 2021 – 1 mai 2022.
Cultura Gumelnița, denumită astfel datorită cercetărilor
întreprinse în România în așezarea eponimă situată aproape de malul stâng al
Dunării, lângă orașul Oltenița, jud. Călărași, definește debutul eneoliticului
dezvoltat în sudul României către jumătatea mileniului V a. Chr. Evoluția sa a
fost împărțită în trei faze principale care au durat aproape un mileniu,
populația acestei culturi ocupând o vastă regiune de la țărmul Mării Negre în
est, până în Bulgaria centrală la vest, la nord până în apropierea Munților
Carpați, iar la sud până la Marea Egee.
O mare parte a așezărilor gumelnițene erau de tip tell
(movilă antropică) indicând o locuire intensă pe același amplasament, în
apropierea surselor de apă, de multe ori pe promontorii cu poziție dominantă.
Cultura materială a acestor populații este una bogată și deosebit de
interesantă, diversificată, evidențiind un nivel ridicat al cunoștințelor
tehnice. Ceramica de foarte bună calitate prezintă forme foarte variate cu
decor incizat, plastic sau pictat cu grafit, alb sau roșu. Studiul ceramicii a
ocupat un loc privilegiat de-a lungul întregii evoluţii a arheologiei. În timp
se poate observa o evoluţie a concepţiilor și mai ales a tehnicilor utilizate
pentru a se încerca rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de determinarea
tipului şi a sursei de materie primă utilizată, tipurile de degresanţi și
tehnologia folosită pentru modelarea şi realizarea vaselor. Între diversele
preocupări legate de ceramica realizată de om de-a lungul timpului, olăria
deţine un rol privilegiat. În primul rând datorită cantităţii, a varietăţii
formelor şi a bogăţiei decorului, ce au oferit întotdeauna posibilităţi diverse
de interpretare şi în acelaşi timp de stabilire a mai multor categorii de
elemente. În acelaşi timp studiul ei poate contribui la delimitarea unor arii
culturale şi la definirea unor schimbări sau evoluţii, a unor contacte
culturale sau adesea la încadrări cronologice restrânse, fiind considerată în
general fosilă directoare a culturilor arheologice. În egală măsură ea este
elocventă pentru concepţiile diferitelor comunităţi privind spaţiul
imaginarului. Din această perspectivă este lesne de înţeles de ce încă de la
începuturile sale arheologia şi implicit arheologii au fost atraşi de ceramică.
Studiul ceramicii oferă de asemenea concluzii de ordin economic. În măsura în
care vasele circulă în cadrul unui proces de schimb, într-un areal, rezultatele
provenite din studiul lor pot permite declararea tipului de relaţii existente
în cadrul comunităţii producătoare.
Pe lângă uneltele de os sau corn, cele lucrate în piatră, în
special din silex, sunt numeroase și variate. Cuprul forjat sau turnat tinde să
fie folosit în mod curent pentru obținerea unor unelte de mici dimensiuni sau a
obiectelor de podoabă. Sunt produse în număr important și uneltele mari.
Cuprului i se alătură și aurul din care sunt realizate obiecte de podoabă. Arta
figurativă este reprezentată de statuetele zoomorfe și antropomorfe modelate în
general în lut.
Dr. Dan Pîrvulescu, Director Adjunct Istorie, Patrimoniu – Muzeul Municipiului București, curatorul expoziției.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu