marți, 13 iulie 2021

Istoria bărbieritului...în lume satului

 


Muzeul Național al Agriculturii 


Slobozia 


iulie 2021




    Istoria bărbieritului este captivantă. Încercări de a avea un obraz fin, de a atenua cumva din "duritatea" expresivității, pot fi regăsite în mileniul al VI-lea, înainte de nașterea lui Hristos, când au fost descoperite primele instrumente de bărbierit, realizate din piatră, în special din obsidian și cremene. În secolul al IV-lea după Hristos, sunt consemnate instrumente de bărbierit din bronz și aur la curțile faraonilor. Prima atestare antică din perioada romană este descrisă în secolul al VI-lea după Hristos, specificându-se folosirea briciului de către împăratul Lucius Tarquinius Priscus. În perioada modernă, confecționarea briciului ca instrument de bărbierit apare prin anii 1740, când Benjamin Huntsman reușește să producă primul oțel călit. Având acest material la dispoziție, apare pe piață o varietate de instrumente de bărbierit, inclusiv o gamă de lux.

    Pentru un bărbierit fără "asperități", era necesară întreținerea briciului prin curățare, uscare sau chiar ungere. Recomandările vremurilor pentru utilizarea briciului indicau o "pauză" a acestuia după fiecare folosire. Casele respectabile aveau o adevărată colecție de brice, câte unul pentru fiecare zi.



    În perioada interbelică, în România, existau saloane de lux, în care bărbieritul era un adevărat răsfăț. Erau folosite aburul și prosoapele fierbinți și chiar masajul facial. Ca  instrumentar, nelipsit alături de briciul ascuțit pe curele din piele sau piatră de ardezie pentru obținerea unui tăiș fin, se găseau pămătuful din păr de bursuc, castronul cu apă călduță și creionul hemostatic realizat din piatră acră.

    Apar și cremele de bărbierit folosite după efectuarea acestei operațiuni se remarcă în acest sens compania românească Farmec, al cărui debut începe din 1886.

    Bărbieritul, folosind ca instrument briciul, reprezenta, mai ales pentru partea feminină care asista la bărbieritul partenerului, o acțiune de mare curaj, care stimula adrenalina, dar în același timp,  și ”ceva” care definea masculinitatea.

    Muzeul Național al Agriculturii invită publicul vizitator să vizioneze piese din colecția de instrumente de bărbierit și totodată introducerea în atmosfera interbelică a saloanelor de frizerie, în cadrul expoziției La pas prin lumea satului.

Muzeograf Fideliu Rubinescu-Ostriceanu

Foto: Androne Teofil

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu