Se afișează postările cu eticheta Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I. Afișați toate postările
luni, 29 iunie 2026
luni, 18 mai 2026
45 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
16 mai - 31 decembrie 2026
miercuri, 14 ianuarie 2026
George Enescu și Casa Regală a României
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
1 - 31 ianuarie 2026
joi, 31 iulie 2025
vineri, 4 iulie 2025
Manuscrisul Istoricul Regimentului 79 Infanterie
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
2 - 31 iulie 2025
joi, 1 august 2024
miercuri, 3 iulie 2024
Exponatul lunii - Descrierea Dunării
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
iulie 2024
Realizată în prima parte a secolului al XVIII-lea, Description du Danube (Descrierea Dunării) a fost scrisă de contele Lois Ferdinando de Marsigli și a văzut lumina tiparului, ca primă versiune în latină, în anul 1726. Ulterior, a fost tradusă în franceză, ca a doua ediție, operă din care Muzeul Militar Național are privilegiul să dețină în patrimoniul său un exemplar, în Colecția de Carte veche și rară.
luni, 12 februarie 2024
vineri, 13 octombrie 2023
Arnăuții în Țările Române
Lansare de carte
Claudiu-Ion Neagoe
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, București
14 octombrie 2023
vineri, 21 iulie 2023
sâmbătă, 6 mai 2023
Pușca de vânătoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
5 - 31 mai 2023
marți, 29 noiembrie 2022
Generalul de divizie Iacob Zadic - Un erou al Marii Uniri
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
1 decembrie 2022 - 24 ianuarie 2023
marți, 8 noiembrie 2022
Salonul Național de Modelism Militar
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
ediția a XI-a, 30 octombrie - 20 noiembrie 2022
miercuri, 14 septembrie 2022
Congres de insignografie
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
16 - 18 septembrie 2022
joi, 4 august 2022
sâmbătă, 16 iulie 2022
marți, 5 iulie 2022
Planșeta de campanie a generalului Grigore Cantili
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
1 - 31 iulie 2022
joi, 16 iunie 2022
Pavilion al marinei regale de război suedeze
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
iunie 2022
Pavilionul este confecționat din lână, de formă
dreptunghiulară, format din culorile galben și albastru, terminat pe latura
liberă cu trei vârfuri (două albastre și unul galben). Fâșia galbenă reprezintă
o cruce pe fond albastru, împărțindu-l în patru dreptunghiuri. La colțul din
stânga sus, dreptunghiul albastru este despărțit de o fâșie galbenă, iar de o
parte și de alta se află câte un triunghi format din culorile roșu, alb și
albastru.
Dimensiunile pavilionului sunt 250 cm./140 cm.
Am adăugat și însemne ale ordinului regal suedez SPADA, mai
puțin cunoscute la noi.
Acesta este un ordin cavaleresc, acordat pentru bravură și
pentru un lung serviciu militar îndeplinit în serviciul țării.
Ordinul are trei clase istorice: cavaler, comandor și
comandor mare cruce.
El a fost creat de către regele Frederick I (1720-1751), în
1748 și are ca deviză expresia latină PRO PATRIA.
Dr. Corneliu Andonie
duminică, 12 iunie 2022
Costumul popular-simbol al identității naționale
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
24 iunie 2022
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, pe 24 iunie
2022, în ziua marii sărbători ortodoxe Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul,
care coincide cu sărbătorea Sânzienilor (Drăgaica) din calendarul popular și a
Zilei Universale a Iei Românești, va reuni în cadrul expoziției temporare Costumul popular-simbol al identității naționale costume și piese de această
factură din patrimoniul instituției, specifice unor diverse zone geografice ale
țării. Unele dintre acestea au aparținut Familiei Regale, care a promovat
costumul tradițional românesc și a încurajat purtarea acestuia de către elitele
vremii, sau unor eroi sau eroine care în momente istorice dificile au făcut
dovada curajului, persoane care, unele dintre ele au fost capabile de
sacrificiul suprem. Obiectele și documentele etalate în expoziție cu o mare
încărcătură memorială și istorico-documentară relevă perenitatea costumului
popular românesc, a identității naționale, a valorilor și tradițiilor noastre
ancestrale, care ne definesc și individualizează ca popor și care reușesc să
reînvie lumea satului, o lume cu ritualuri, tradiții și ritmuri existențiale
proprii.
Expoziția temporară Costumul popular-simbol al identității
naționale reunește piese vestimentare și diferite obiecte cu caracter popular,
din patrimoniul muzeului, punând în valoare frumusețea și perenitatea
veșmântului tradițional de-a lungul timpului și recrează atmosfera, farmecul și
parfumul unor vremuri de altădată. Costumul popular, mai ales ia românească,
s-a dovedit a fi un adevărat creuzet în care s-au păstrat cele mai frumoase
valori ale culturii și identității noastre ca popor, în ciuda faptului că
astăzi comercialul și-a pus amprenta asupra universului tradițional moștenit,
în detrimentul sufletului, care a fascinat și continuă să uimească prin
cromatică, decoruri și croi și azi, să fie sursă de inspirație pentru unii
creatori celebri de modă. Ia românească este sărbătorită în 50 de țări de pe
șase continente, fiind piesa vestimentară cea mai cunoscută din întreg costumul
popular, care face legătura cu strămoșii noștri, cu rădăcinile noastre și care
ne poartă în trecut, amintindu-ne de lada de zestre a bunicii.
VASILE CHILIAN (1873-1917) -ȚĂRANUL-EROU DIN VIDRA
În anul 1930, Muzeul Militar Național primea, prin aportul
generalului Arthur Văitoianu, o donație importantă referitoare la unele obiecte
personale care au aparținut eroilor din timpul Primului Război Mondial,
respectiv Vasile Chilian, Dumitrache Pantazică și Ștefan Secăluș.
Generalul Arthur Văitoianu (1864-1956), comandant al Diviziei
10 Infanterie, a Corpurilor 2 și 4 Armată și a Armatei 2 română, combatant
activ la luptele Primului Război Mondial, după încetarea ostilităților s-a
preocupat de strângerea de fonduri pentru ridicarea Mausoleelor de la
Mărășești, Mărăști, Oituz și Soveja. Preocupat de cinstirea memoriei eroilor,
care s-au jertfit în numele libertății și unității, a contribuit la îmbogățirea
patrimoniului muzeului prin donarea unor obiecte personale (cămăși, batiste cu
arnici, ștergare, scoarțe), care au aparținut unor membri ai așa-numitului „lot
Chilian”.
La 26 decembrie 1916, satul Burca, comuna Vidra a fost
ocupat de trupele germane, care masaseră trupe și tehnică de luptă pe malul
Putnei. Vasile Chilian (1873-1917), un țăran înstărit, a organizat un grup
alcătuit din rude și prieteni, care a transmis date utile Armatei Române din
Moldova, referitoare la structura frontului german, la mișcările trupelor
inamice sau locul depozitelor de muniție, precum și acțiuni de trecere a râului
Putna, prin locuri sigure, a circa 2000 de militari români rămași în teritoriul
ocupat de inamic sau evadați din lagărele de prizonieri.
Trecerea înot a râului Putna se efectua, mai ales, în
nopțile fără lună sau când nivelul apei era mai mare, urmându-se cursul natural
al râului. Nucleul grupului organizat și condus de eroul vrâncean Vasile
Chilian, care a acționat în Munții Vrancei și Buzăului, format și din Toma
Cotea, Ștefănache Secăluș, Dumitru Pantazică și Stan Barboi a fost
destructurat, la sfârșitul lunii mai 1917, în urma unui incident, când 6
militari români au fost surprinși de patrulele germane, când încercau să treacă
râul Putna, având asupra lor rapoartele periodice întocmite de Vasile Chilian,
adresate Comandamentului Armatei Române din Moldova. Membrii grupării au fost
arestați, torturați, acuzați de spionaj și judecați de Curtea Marțială a
Brigăzii 89 Infanterie germană, care a pronunțat sentința executării prin
împușcare.
Unul din capetele de acuzare a fost acela că acțiunile
grupului Chilian au condus la victoria Armatei Române în vara anului 1917 la
Mărășești. Din momentul prinderii celor implicați în aceste acțiuni subversive
îndreptate împotriva ocupantului, gospodăriile le-au fost incendiate, fiind
arestați și alți membri ai familiilor acestora. Există mărturii ale acelora
care, fiind în detenție împreună cu Vasile Chilian, și care au primit pedepse
grele pentru acuzațiile aduse de autoritățile germane, despre faptul că, în
așteptarea sentinței, acesta a redactat un testement olograf. În anul 1940,
osemintele acestor țărani curajoși, care prin jerfa lor se legitimează ca eroi,
au fost reînhumate cu toate onorurile în racla celor „nemuritori” din Mausoleul
de la Mărășești.
Clemansa Chilian (1887-1962), soția eroului, Ioana Cotea,
Profira Macovei, Stanca Pantazică, Ioana Săcăluș, Ana Beșliu, Teodora Enăchescu
sau Maria Șerbescu au fost acuzate de adăpostirea, hrănirea militarilor români
sau transmiterea de informații vitale Armatei Române, fiind arestate și
internate în lagăr, unde au fost supuse unui regim de muncă istovitor, trecând
și prin închisorile Râmnicu-Sărat, Buzău și Jilava. În lotul Chilian a fost
arestată și mama eroului, Floarea Chilian care, din cauza regimului de
detenție, a murit în chiar ziua executării fiului său, fără să știe de
sfârșitul tragic al acestuia.
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I speră ca această expoziție să bucure sufletul tuturor acelora care iubesc autenticul, frumosul, care vor să transmită și generațiilor viitoare dragostea și respectul pentru costumul popular și obiceiurile tradiționale, pentru adevăratele valori ale culturii și identității noastre naționale.
vineri, 28 ianuarie 2022
Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
27 ianuarie - 4 februarie 2022
Abonați-vă la:
Postări (Atom)