Prezențe românești peste hotare
Expoziție de fotografie
Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău,
Republica Moldova
2 - 31 mai 2019
Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Muzeul
Național de Istorie a Moldovei prezintă, sub genericul Bucureşti: un portret
Novecento, o expoziție de fotografie care va fi organizată la Chișinău în
cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Expoziția, care va putea fi
văzută în perioada 2 - 31 mai 2019, prezintă o călătorie prin Bucureștiul
secolului XX, care dorește să arate evoluția urbană și arhitecturală a
orașului.
Din echipa expoziției fac parte Dr. Adrian Majuru - Manager,
Dr. Dan Pîrvulescu - Director adjunct, Dr. Vasile Opriș - Şef secţie Istorie,
Ana Iacob – muzeograf și Ştefan Csampai - grafică expoziţie (Muzeul
Municipiului Bucureşti) precum și Dr. hab. Eugen Sava - Director general și
Drd. Mariana Vasilache-Curoșu - Director adjunct (Muzeul Naţional de Istorie a
Moldovei).
"Felul în care ne dorim să trăim în prezent, și dorința
noastră de a avea o locuință ideală, datorează mult secolului XX, realizărilor
sau experimentelor eșuate care au avut loc pe parcursul ultimilor 100 de ani.
Proiectul de față își propune să cartografieze geografiile umane ale secolului
XX, iar “hărțile” care se suprapun nu aparțin exclusiv trecutului, ci mai ales
unui prezent în desfășurare, care încearcă să definească o posibilă prognoză
pentru un termen mediu.
Oraşul este asemenea unui organism viu. Şi s-a născut astfel
deoarece noi l-am construit să semene vieţii noastre, dar să o și modifice în
final. Oraşul a fost de la bun început instrumentul social, cultural, economic
şi politic prin care noi am experimentat în decursul mileniilor moduri de locuire, modalităţi de socializare, proiecţii
ale confruntărilor şi ale tranzacţiilor, toate puse în serviciul dorinţei
pentru confort în viaţa de zi cu zi. Şi această viaţă de zi cu zi a impus, în
decursul etapelor istorice, tipologia cererilor care au modelat periodic oferta.
Este vorba, în fapt, de un adevărat lanţ trofic. Nu putem spune că am pierdut
ceva noi, cei de astăzi, spre deosebire de părinţii sau bunicii noştri de acum
80 sau 100 de ani. Observăm însă imagini care diferă, pornind de la detalii
vestimentare la peisajul străzii. Diferenţa este dată numai de schimbări care
s-au petrecut în sfera trăsăturilor sufleteşti. Resortul interior este, în cele
din urmă, punctul de plecare către schimbarea tuturor lucrurilor. Atât în viaţa
noastră, cât şi în viaţa de zi cu zi.
Oamenii de pe stradă reprezintă un barometru de civilizație
urbană. Ceea ce ei sunt prin atitudine, vestimentație, rigori și mai ales ceea
ce ei consumă cu fiecare zi sau cu fiecare vârstă. Omul orașului are însă o
viață de acasă diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul
său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea
Lui și povestea Ei, de la 1900 la anii
2000, de la străbunic la strănepot, nu are un precedent consistent în
istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiul casei, accesoriile zonelor
casnice, au povestea lor. Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a
vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență,
maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii
2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un
interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.
Oraşele sunt în continuă mişcare. Bucureştiul este un oraş care trăieşte ambivalent. A avut şi
foarte mult de suferit, dar a ştiut întotdeauna să-şi recâştige liniştea și
bucuria de a trăi. Bucureştiul este oraşul vitezelor simultan diferite, este un
oraş al spaţiilor culturale diferite, dintr-un început. Pentru că Bucureştiul a
fost întotdeauna un oraş deschis, accesibil, primitor cu toţi aceia care se
aflau în căutarea unei patrii noi. Bucureştiul a fost şi continuă să fie patria
multor oameni veniţi din zone culturale variate. Şi prezenţa acestor oameni, a
dorinţei lor de a trăi altfel decât acasă, a făcut din Bucureşti un oraş
cosmopolit.
Noi, cei de astăzi, cu felul în care dorim să locuim precum
şi aspiraţia fiecăruia pentru locuinţa ideală suntem, cu toate aceste repere,
tributari secolului XX, reuşitelor sau experimentelor eşuate, care s-au produs
în ultima sută de ani”. (Dr. Adrian Majuru)
***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul SuțuVernisaj expoziție – „București: un portret Novecento”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu