Arta plastică contemporană românească
Muzeul Dunării de Jos, Călărași
2018
Expoziția Mari artiști români în colecțiile Muzeului
Dunării de Jos readuce în fața publicului călărășean nume importante ale artei
naționale, deținute și promovate de această instituție de prestigiu. Referințe
ale picturii și graficii celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea,
plasticienii care semnează lucrările, sunt creatori de estetici identitare,
definind stiluri și idei, dobândite în timp, motiv pentru care astăzi sunt
referințe în ceea ce privește modul de abordare al imaginii pictate. Lui Corneliu
Baba îi aparține o compoziție inspirată din tematica tăranului român, Cosași
odihnindu-se, un desen schițat, bine construit și plasticizat prin linie și
culoare. Ion Musceleanu prin linia stilistică a expresionismului său, readuce
pasta suculentă, picturală și vibrantă în prim planul analizei sale plastice,
într- o elaborată natură statică, iar Marcel Chirnoagă, unul dintre marii
noștri gravori, își statornicește linia în tensiuni poliaxiale cu note
suprarealiste. Într- o direcție diferită merge opțiunea vizuală a lui Horea
Paștina, un iubitor al rafinatelor griuri și al luminii colorate, pe când
lucrarea lui Traian Brădean, mai potolită cromatic și mai monumentală prin
subiectul așezat în plină pagină, evocă liniștea Castelului Bran. Dacă linia figurativului
interpretat caracterizează această expoziție, nu înseamnă că excepția
compozițiilor lui Eugen Crăciun nu atrag atenția prin avangardismul lor, prin
interpretările conduse la extrema inedită a imaginației, prin formă, prin
sugestie, prin apetența pentru albastru. Alegoricele compoziții ale lui Liviu
Suhar, cu tentele lor suprarealiste și tonalitățile distinse, întregesc
figurativul expoziției, evidențiindu-se prin complexitatea structurală a
imaginii, prin planurile accentuând nota de mister, citită și în tabloul lui
Florin Niculiu, în enclavele de albastru și verde ale peisajului dominat de
liniște și nostalgie. Într-o notă poetică, Vasile Celmare punctează într-un
gest artistic delicat și într-o apropiere grafică de subiect, prețiozitatea și
fragilitatea florilor, pe când accentele pe pata de culoare apar în lucrarea
lui Dan Hatmanu, un peisaj urban în spiritul școlii românești de pictură
modernă.
Selecția pe care Muzeul Dunării de Jos a făcut-o, este una de ținută,
nu numai prin numele reprezentative și lucrările valoroase aparținând
patrimoniului său, ci și prin modul de expunere.
Ana Amelia Dincă,
Critic de artă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu