Aurul şi argintul antic al României

Muzeul de Arta

Piatra Neamt

21 septembrie - 30 octombrie 2016

   Organizată la iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, expoziţia Aurul şi argintul antic al României reuneşte peste 1000 de piese arheologice din metale preţioase, toate descoperite pe teritoriul României. Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr., o parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, în special din cel al expoziţiei Tezaur Istoric, şi peste 800 de obiecte au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie şi de istorie din ţară, parteneri generoşi în acest proiect. Vernisată mai întâi la București, pe 19 decembrie 2013, expoziția a fost itinerată de-a lungul anilor 2014-2016 prin mai multe muzee din România. Începând cu 

21 septembrie şi până la 30 octombrie 2016 expoziţia se va afla la Piatra-Neamţ în cadrul Muzeului de Artă din localitate.

   O expoziţie dedicată pieselor antice din metale preţioase oferă ocazia de a admira obiecte în care valoarea intrinsecă a materialului se îmbină cu măiestria execuţiei şi cu bogăţia simbolică. Prin prisma aurului şi argintului se conturează o perspectivă aparte asupra succesiunii de perioade şi evenimente care au marcat devenirea comunităţilor de pe teritoriul de astăzi al României. Relaţia dintre ipostazele metalului preţios şi universul material al diferitelor epoci şi perioade istorice este sugerată prin contextualizarea pieselor selectate, ilustrative în acest sens fiind imaginile de ansambluri în care aurul şi argintul apar alături de obiecte realizate din alte materiale – ceramică, sticlă, bronz sau chiar lemn. Peisajele care încearcă să surprindă locurile de descoperire completează această abordare, reflectând totodată diferite faţete ale interferenţei dintre trecut şi prezent. Valoarea unora dintre artefactele prezentate este augmentată prin faptul că provin din săpături arheologice, cunoaşterea contextului de descoperire oferind sugestii importante despre momentul depunerii şi îmbogăţindu-le astfel sfera semnificaţiilor.

    Structura expoziției respectă o desfăşurare cronologică putându-se distinge şase secţiuni: Eneolitic, Epoca Bronzului şi Prima Epocă a Fierului, Cultura getică preclasică, Cultura geto-dacică clasică, Perioada romană, Antichitatea Târzie şi Evul Mediu Timpuriu. Prin textele și ilustrația panourilor explicative incluse în discursul expoziţional piesele din metale preţioase sunt abordate şi dintr-o perspectivă „biografică” încercându-se atât încadrarea în epocă și prezentarea condițiilor de descoperire cât și evidenţierea priceperii tehnologice a celor care le-au realizat, caracterizarea mediului în care evoluau cei care le înţelegeau semnificaţiile, surprinderea diferitelor contexte în care puteau fi manipulate sau a sensurilor pentru care au fost create. Momente disparate din trecutul unor obiecte par uneori să contureze o istorie aparte, de-a lungul căreia semnificațiile lor au avut o dinamică proprie, nefiind numai obiectul acţiunii umane ci, prin simpla existenţă, posesie, etalare sau recunoaştere, contribuind adesea la structurarea realităţilor sociale.

   Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile atribuite pieselor din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate de forme. Printre artefactele prezentate există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios.