Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu
Ramnicu Valcea
martie 2016
Începând cu luna martie, Muzeul Județean Aurelian
Sacerdoțeanu, prin Secția de Istorie, lansează pentru publicul vizitator
proiectul Exponatul lunii.
În cadrul acestui proiect vor fi expuse lunar bunuri
culturale aflate în depozitele instituției.
Fiecare piesă va fi însoțită de un
istoric al acesteia, informații pe care publicul vizitator nu le poate afla din
parcurgerea spațiului expozitional.
Pentru luna martie am optat pentru o piesă miniaturală din
lut a unui topor cu brațe în cruce descoperit la Ocnița-Buridava Dacică în anul
1981. Piesa de aici este a doua din arealul culturii Sălcuța sau orizontul
toartelor pastilate (o altă piesă a fost descoperită la Ostrovul Corbului) și a
treia din afara arealului culturii Cucuteni.
Referitor la spaţiul carpato-dunăreano-pontic, modelele de
topoare miniaturale din lut îşi fac simţită prezenţa în arealul culturilor
Gumelniţa, aspectul Stoicani-Aldeni, Cucuteni, Sălcuţa III sau orizontul
toartelor pastilate de tip Sălcuţa IV-Herculane II-III.
Funcția pe care a avut-o această piesă este dificil de
precizat. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele teorii:
-cea de pandantive, amulete, având cel mai probabil funcția
apotropaică, de apărare și de identificare de gen (băieți/topoare, fetele/alte
piese).
-funcția de jucării: aceste jucării reprezentau cel mai
simplu mijloc de manipulare socială, unde copiii se jucau precum războinicii,
iar dotarea acestora cu acest gen de piese era stabilită de cei în vârstă care,
cel mai posibil, se ocupau cu creșterea și “educarea” lor. Utilizarea
topoarelor miniaturale din lut ca jucării în scopul de a manipula și a crește
(dezvolta) în spiritul războiului pe noua generație aduce în discuție existența
unei comunități eneolitice războinice?
Dacă aceste piese au avut rolul de jucării în scopul de a
pregăti viitorii războinici, de ce miniaturile dispar odată cu încheierea fazei
A 4, piese de acest gen nemaifiind întâlnite în faza A-B a culturii Cucuteni?
Un posibil răspuns poate fi exprimat prin faptul că, în
fazele A 3 și A 4, topoarele din cupru erau putine ca număr în comunitățile
cucuteniene iar lipsa lor era substituită de cele miniaturale, în diferite
ritualuri ale vremii. În sprijinul afirmației nostre aducem descoperirile de
piese în stare fragmentară, distrugerea putând fi ritualică.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu